• Dr. Mihai Rascu
    Dr. Mihai Rascu
    Medic primar Ortopedie -Trautomatologie
  • Dr. Mihai Rascu
    Dr. Mihai Rascu
    Medic primar Ortopedie -Trautomatologie

Artroscopie

Artroscopia de sold
Artroscopia de sold

Artroscopia este o procedura chirurgicala care ofera medicilor o vedere clara a interiorul unei articulatii. Acest lucru ii ajuta la diagnosticarea si tratarea problemele articulare.

In timpul artroscopiei de sold, chirurgul introduce un aparat mic de fotografiat, numit artroscop, in articulatia soldului. Camera afiseaza imagini pe un monitor de inalta definitie, si chirurgul foloseste aceste imagini pentru a ghida / manipula instrumente chirurgicale miniaturale.
Artroscopia de sold se foloseste de mai multi ani, dar nu este la fel de comuna ca cea de genunchi sau de umar.

Anatomie
Soldul este o articulatie sferica si cu rol de balama. Acest aranjament ofera soldului o mare mobilitate, necesara pentru activitatile zilnice ca mersul, statul pe vine si urcatul treptelor.
Intelegerea constructiei diferitelor straturi ale soldului si conexiunilor sale, ajuta la intelegerea modului de functionare al acestei articulatii, cum se pot produce leziunile si cat de dificila poate fi recuperarea dupa asemenea leziuni. Cel mai profund strat al articulatiei este format din oase si articulatia in sine. Urmatorul strat este format din ligamentele capsulei articulare. Tendoanele si muschii reprezinta urmatorul strat.

Structurile importante ale soldului pot fi divizate in mai multe categorii.
Acestea includ:
– oasele si articulatiile;
– ligamentele si tendoanele;
– muschii;
nervii;
– vasele de sange;
bursele

Oasele si articulatiile
Oasele acestei articulatii sunt femurul si oasele pelvisului. Capatul proximal al femurului are forma unei bile. Aceasta minge poarta numele de cap femural. Acest cap femural se potriveste intr-un locas rotunjit, situat la unul dintre capetele osului coxal. Acest locas poarta numele de acetabulum.
Capul femural se ataseaza la restul femurului printr-o sectiune scurta de os numita col femural. O creasta de dimensiuni mai mari se gaseste la capatul femurului, langa gatul femural. Aceasta creasta, numita marele trohanter, poate fi simtita la palpare lateral . Muschii mari si importanti isi afla insertia la nivelul marelui trohanter. Unul dintre ei poarta numele de muschiul gluteus mediu; acesta este un muschi cheie pentru stabilizarea membrului pelvin in timpul mersului.

Cartilajul articular este un material care acopera capetele osoase ale oricarei articulatii. Cartilajul articular are o grosime de aproximativ 0,6 cm, in articulatiile care suporta greutate mare, cum ar fi articulatia soldului. Acest cartilaj este alb stralucitor si are o consistenta de cauciuc, este alunecos, lucru care permite suprafetelor articulare sa alunece una pe langa alta fara a produce leziuni. Functia cartilajului articular este de a absorbi socurile si de a oferi o suprafata foarte neteda care sa inlesneasca miscarea. Exista cartilaje articulare oriunde doua capete osoase se misca una pe langa alta sau se articuleaza.
La nivelul soldului, cartilajul articular acopera capatul femurului si portiunea scobita din acetabulum la nivelul osului coxal. Cartilajul este in mod special mai gros in regiunea scobiturii, intrucat la acest nivel apar cele mai mari forte in timpul mersului sau al alergarii.

Ligamentele si tendoanele
Ligamentele sunt structuri tisulare moi, care fac conexiunea oaselor intre ele. O capsula articulara este un saculet impermeabil, care inconjoara articulatia. La nivelul soldului, capsula articulara esta formata dintr-un grup de trei ligamente puternice care fac legatura intre capul femural si acetabulum. Aceste ligamente sunt principala forta de stabilitate a soldului. Ele mentin soldul la locul sau.
Un ligament mic face conexiunea intre varful capului femurat si acetabulum. Acest ligament, numit ligamentul teres (rotund), nu poarta un rol in controlul miscarii soldului asa cum fac principalele ligamente. Totusi, exista o mica artera in interiorul ligamentului care asigura o mica parte din vascularizatia capului femural.
O banda lunga de tendon merge de-a lungul femurului de la sold la genunchi. Aceasta este banda iliotibiala. Ofera un punct de insertie mai multor muschi ai soldului. O banda iliotibiala prea scurta poate determina probleme ale soldului si ale genunchiului.
Un tip special de ligament formeaza o structura unica in interiorul soldului numita labrum. Acest labrum este atasat aproape complet in jurul marginii acetabulum-ului. Forma si modul in care labrum este atasat, creeaza o cupa mai profunda pentru scobitura acetabulara. Aceasta margine mica de cartilaj poate fi lezata si determina durere la nivelul soldului.

Musculatura
Soldul este inconjurat de muschi grosi. Muschii gluteali formeaza musculatura de la nivelul feselor si din spatele soldului. Coapsa interna este formata si din muschii adductori. Principala actiune a adductorilor este de a aduce coapsele una langa alta.
Muschii care flecteaza soldul se afla in fata articulatiei. Dintre acestia face parte si muschiul iliopsoas. Acest muschi profund isi are originea la nivel lombar si pelvin si se insera pe fata interna a femurului superior. Alt flexor mare al soldului este dreptul femural. Acest muschi face parte dintre muschii cvadriceps, cel mai mare grup de muschi de pe fata anterioara a coapsei. Muschii mai mici isi au originea la nivelul pelvisului si merg pana la sold pentru a ajuta la stabilizarea si rotatia acestuia.
In sfarsit, muschii ce se gasesc pe fata posterioara a coapsei isi au originea la nivelul pelvisului. Intrucat acesti muschi traverseaza fata posterioara a articulatiei soldului in drumul lor spre genunchi, ei ajuta la extensia soldului.

Nervii
Toti nervii care traverseaza coapsa trec pe la nivelul soldului. Principalii nervi sunt nervul femural pe fata anterioara si nervul sciatic pe fata posterioara. Un nerv mic, numit nervul obturator, trece, de asemeni, pe la nivelul soldului.
Acesti nervi transporta semnale de la creier spre muschi pentru a misca soldul. De asemeni, tot acesti muschi transporta semnale de la creier despre sensibilitate cum ar fi atingerea, durerea si temperatura.

Vasele de sange
Alaturi de nervi coapsa este traversata de vase de sange mari care vascularizeaza membrul inferior. Artera femurala, o artera mare, isi are originea profund la nivelul pelvisului. Trece pe fata anterioara a soldului si traverseaza coapsa spre fata interna a genunchiului. Pulsul acestei artere poate fi simtit la nivel inghinal.
Artera femurala are o ramura profunda, numita artera femurala profunda. Aceasta trimite doua vase de sange spre capsula articulara a soldului. Aceste vase de sange sunt principala sursa de vascularizatie a capului femural. Asa cum a fost mentionat anterior, ligamentul teres (rotund) contine un vas de sange mic care ofera foarte putin sange pentru varful capului femural.
Alte vase mici se formeaza in interiorul pelvisului si vascularizeaza portiunea posterioara a feselor si soldului.

Bursele
In locul unde apar de obicei frecari intre muschi, tendoane si oase, in acele locuri se gasesc de obicei burse seroase. Bursa este un sac subtire care contine un lichid care lubrifiaza zona si reduce frecarea. Bursa este o structura anatomica normala. Corpul va produce chiar o bursa in caz de frecare.
O bursa care uneori determina probleme la nivelul soldului este cea cuprinsa intre marele trohanter si muschii si tendoanele care il traverseaza. Aceasta bursa, numita bursa marelui trohanter, poate fi iritata daca banda iliotibiala este prea stransa. Alta bursa se gaseste intre muschiul iliopsoas, in locul in care acesta trece prin fata articulatiei soldului. Aceasta bursa poarta numele de bursa iliopsoasului. O alta bursa se gaseste deasupra tuberozitatii ischiale, o formatiune osoasa de la nivelul feselor, pe care omul sta.

Cand este recomandata artroscopia de sold?
Medicul dumneavoastra va poate recomanda o artroscopie de sold, daca aveti o durere de sold  care nu raspunde la tratament nechirurgical. Tratamentul nechirurgical include repaus, fiziokinetoterapie, medicamente sau injectii care pot reduce inflamatia. Inflamatia este una dintre reactiile normale ale organismului dumneavoastra atunci cand intervine un prejudiciu sau o boala in organismul dvs.In cazul articulatiei soldului , inflamatia se manifesta prin edem, durere si rigiditate.

Artroscopia de sold poate ameliora simptomele dureroase, leziunile de labrum, leziunile de cartilaj articular, sau a altor tesuturi moi din jurul articulatiei. Dintre cauze mentionam:

–  Impigment femuroacetabular(FAI)

–  Displazia soldului

–  Snapping hip syndromes( retractia tractului iliotibial)

–  Sinovita.

–   Fragmente cartiloginoase libere in articulatie

–  Infectie in articulatia soldului


Pregatirea pentru operatie
Pentru artroscopia de sold trebuie sa faceti un examen clinic complet . In urma acestui examen, medicul va identifica problemele ce pot surveni in timpul interventiei chirurgicale.

Daca prezentati anumite riscuri , medicul va va cere sa faceti o evaluare mai minutioasa inainte de operatie. Informati medicul chirurg ortoped de orice medicament sau supliment alimentar luati. Acesta va va spune daca puteti continua sau opri administrarea acestora inainte de interventia chirurgicala.
Medicul va va contacta inainte de interventia chirurgicala pentru a va oferi informatii cu privire la procedura acesteia. Urmati instructiunile oferite si nu mancati si beti nimic cu o noapte inainte de interventie.

Inainte de operatie, va fi necesar si o evaluare de catre un membru al echipei de anestezie. Artroscopia de sold este realizata cel mai frecvent sub anestezie generala. Anestezia locala, cum ar fi spinala sau epidurala, poate fi, de asemenea, folosita. Anestezia locala inseamna ca esti treaz, dar corpul tau este amortit de la talie in jos. Ortopedul si anestezistul vor discuta cu dvs care metoda de anestezie este cea mai buna.

Procedura chirurgicala
Inainte de operatie piciorul dvs va fi mobilizat. Acest lucru inseamna ca soldul va fi tras din priza indeajuns de mult ca chirurgul sa poata introduce instrumentele, sa poata vizualiza intreaga articulatie .

Dupa mobilizarea piciorului, chirurgul va face o punctie mica in sold (cam de marimea unui nasture) pentru a introduce artroscopul. Prin artroscop, medicul poate vizualiza in interiorul soldului si poate identifica daunele.

Chirurgul va introduce si alte instrumente prin incizii separate pentru a trata problema. O serie de proceduri se pot efectua, in functie de afectiunile soldului. De exemplu, chirurgul poate:
–  Abrazarea cartilajului rupt
–  Indepartarea osteofitelor
–  Eliminarea tesutului sinovial inflamat
Durata interventiei chirurgicale va depinde de ceea ce gaseste chirurgul in interiorul articulatiei.

Complicatiile
Complicatiile aparute in urma artroscopiei de sold sunt putine si apar rar. Orice interventie chirurgicala in articulatia soldului implica un risc mic de leziune a nervilor din jur. Tractiunea aplicata piciorului, necesara pentru interventie poate intinde nervii si poate cauza amorteala, dar acest lucru este, de obicei temporar.

Exista, de asemenea, riscuri mici de infectie, precum cheaguri de sange la nivelul picioarelor (tromboza venoasa profunda).

Recuperarea
Chirurgul dvs. va concepe un plan de recuperare pe baza procedurilor chirurgicale folosite. In unele cazuri, carjele sunt necesare . Daca interventia chirurgicala a fost mai extinsa, atunci exista posibilitatea ca folosirea carjelor sa se faca pe o perioada de o luna sau doua.

In cele mai multe cazuri, fiziokinetoterapia este necesara pentru recuperare. Exercitii specifice sunt importante pentru a restabili forta si mobilitatea.

Rezultate pe termen lung
Multi pacienti se pot intoarce dupa artroscopie la activitatile zilnice fara a fi restrictionati de la ceva anume. Recuperarea depinde de tipul de interventie aplicata soldului.
Pentru unii pacienti, stilul de viata se poate modifica pentru a proteja articulatia. Acest lucru va fi decis de catre ortoped.

Uneori, daunele provocate articulatiei soldului pot fi suficient de mari incat nu se pot remedia, acest lucru insemnand un insucces al operatiei.

Evolutiile viitoare
Artroscopia a ajutat medicii si cercetatorii sa inteleaga mai bine si sa descopere mai multe probleme ale articulatiei de sold. Tehnicile chirurgicale evolueaza, si se anticipeaza ca artroscopia de sold va juca un rol mult mai important in diagnosticarea si tratarea bolilor acestuia.

Vezi tot
Artroscopia incheieturii mainii
Artroscopia incheieturii mainii

Artroscopia este o procedura chirurgicala folosita de chirurgii ortopezi pentru a diagnostica si trata problemele din interiorul unei articulatii. Incheietura mainii este o articulatie complexa cu opt oase mici si multe ligamente de conectare.
Artroscopia permite chirurgului de a vizualiza partile anatomice si miscarile lor, fara a face incizii mari in muschi si tesuturi.
O artroscopie este folosita din doua motive: pentru un diagnostic mai precis (artroscopie de diagnostic) si pentru a trata diversele afectiuni ale articulatiei.

Chirurgia artroscopica este un instrument valoros de diagnosticare si tratament. Pentru ca are nevoie de mai putine incizii de dimensiuni mici , pacientii au, in general, mai putine complicatii si o recuperare mai rapida decat dupa interventii chirurgicale dechise.

Tehnica
Chirurgii fac portaluri / incizii in anumite locuri de pe incheietura mainii, in functie de zona care trebuie vizualizata. Acest set de portaluri, numit portaluri radiocarpiene standard vor oferi acces la incheietura mainii. Alte seturi de portaluri ofera acces la alte zone ale minii .
Chirurgul face mici incizii prin piele in anumite locuri in jurul articulatiei.

Prin aceste incizii este introdus artroscopul de dimensiunea unui creion ce are la un capat obiectiv mic, un aparat de fotografiat in miniatura si un sistem de iluminare.

Imaginile tridimensionale ale articulatiei sunt proiectate prin camera pe un monitor de inalta definitie. Chirurgul urmareste pe monitor fiecare miscare pe care o face cu artroscopul in interiorul articulatiei.

Diagnostic artroscopic
Artroscopia de diagnostic ar putea fi utilizata in cazul in care  nu este clara cauza durerilor la nivelul incheieturii  mainii. Ar putea fi de asemenea utilizata in cazul in care durerile incheieturilor persista de mai multe luni, in ciuda tratamentului nechirurgical.

Inainte de chirurgia artroscopica, medicul dumneavoastra va face urmatoarele:

1. efectuarea unui examinari clinice a mainii  si incheieturii

2. anamneza amanuntita

3. efectuarea de teste, care ar localiza durerea (teste de provocare). Aceste teste presupun miscarea mainii in scopul de a reproduce durerea.

4. investigatii imagistice,acestea pot include radiografii, imagini prin rezonanta magnetica, sau raze X cu substanta de contrast injectata in articulatie.
De obicei, chirurgia artroscopica necesita numai ca o parte din brat sa fie amortita (anestezie regionala). Un sedativ poate fi administrat pacientului pentru relaxare.

Doua sau mai multe incizii mici (portaluri) sunt realizate pe partea din spate a incheieturii mainii. Artroscopul si instrumentele sunt introduse prin aceste portaluri pentru a vizualiza articulatia.
Dupa operatie, inciziile sunt inchise cu o sutura mica si se aplica un pansament. Uneori se foloseste o atela de protectie a articulatiei.

Tratamentul chirurgical artroscopic
Chirurgia artroscopica poate fi folosita pentru a trata o serie afectiuni ale incheieturii mainii. Acestea includ dureri cronice (pe termen lung) ale incheieturii mainii, fracturi, chisturi ganglionari,leziuni ligamentare, si leziuni ale complexului fibrocartilaginos triangular (TFCC). Artroscopia incheieturii mainii poate fi de asemenea utilizata pentru a netezi suprafetele osoase si pentru a indeparta tesutul inflamat.

–     durerile cronice ale incheieturii mainii: chirurgia artroscopica de explorare poate fi folosita pentru a diagnostica cauza durerii cronice, in cazul in care rezultatele altor teste nu ofera un diagnostic clar. De multe ori, pot exista zone de inflamatie, leziuni ale cartilajului, .
–     fractura incheieturii mainii: fragmente mici osoase pot ramane in articulatie, dupa o fractura.Artroscopia incheieturii mainii poate elimina aceste fragmente, alinia bucatile de os, si  a le stabiliza folosind ace, fire, sau suruburi.
–     chisturi ganglionari:
–     ligament / leziuni ale complexului fibrocartilaginos triangular (TFCC: ligamentele sunt benzi de tesut fibros conjunctiv care leaga oasele (balama). Ele ofera stabilitate si sprijin pentru articulatii. TFCC este o structura de amortizare in incheietura mainii. O cadere poate rupe ligamentele, TFCC, sau ambele. Rezultatul este durerea la miscare sau o senzatie de zgomot articular ( crepitatie). In timpul interventiei chirurgicale artroscopice, chirurgul poate reface ligamentul.
–     eliberarea tunelului carpian: sindrom de tunel carpian este caracterizat de amorteala sau furnicaturi in mana, si uneori cu dureri ale bratului. Aceasta este cauzata de presiune crescuta pe un nerv care trece prin tunelul carpian. Aceasta presiunea in tunel poate aparea din mai multe motive, inclusiv iritare si umflarea tesutului (sinovial), care acopera tendoanele. Daca sindromul de tunel carpian nu raspunde la tratament nechirurgical, o optiune este interventia chirurgicala. POZA

Dupa operatie
Pentru primele doua sau trei zile dupa operație, incheietura mainii ar trebui sa fie tinuta in pozitie  ridicata. Bandajul ar trebui sa fie pastrat curat si uscat. Gheata poate ajuta incheietura sa nu se inflameze (umfle). Exista exercitii care pot fi folosite pentru a ajuta la recuperarea incheieturii. Desi durerea dupa operatie este de obicei usoara, se pot administra analgezice pentru a ameliorare.

Complicatiile
Complicatii in timpul sau dupa o interventie chirurgicala artroscopica la incheietura mainii nu prea sunt intalnite. Daca acestea totusi apar, complicatiile pot fi sub forma unor infectii, leziuni ale nervilor, edem, sangerare, cicatrici, sau ruptura unui tendon.

Vezi tot
Artroscopia umarului (de umar)
Artroscopia umarului (de umar)

Artroscopia este o procedura chirurgicala utilizata de chirurgii ortopezi pentru a vizualiza, diagnostica si trata problemele articulare .
Cuvantul artroscopie provine din cuvintele grecesti, „Arthro” (articulatie) si „skopein” (a se uita). Tradus literal inseamna „a privi in articulatie”. In timpul artroscopiei de umar, chirurgul introduce printr-o incizie mica a pielii, in articulatia umarului un instrument de marimea unui creion care la unul din capete are o camera video miniaturala, numit artroscop. Camera afiseaza imaginile din articulatie marite pe un monitor de inalta definitie, ortopedul putand folosi imaginile pentru ghidarea instrumentelor chirurgicale miniaturale.
Deoarece instrumentele artroscopice si chirurgicale sunt subtiri, chirurgul  face incizii (taieturi) foarte mici, fata de inciziile mari folosite in chirurgia standard deschisa. Acest lucru duce la o durere mai mica pentru pacienti, scurteaza timpul necesar de recuperare si pacientul poate reveni la activitatile preferate mai rapid.

Artroscopia de umar a fost aplicata inca din anii 70.Imbunatatirile aduse artroscopiei de umar apar in fiecare an, cu instrumente si tehnici noi.

Anatomie
Umarul este o articulatie foarte complexa si care este capabila de mai multa miscare decat orice alta articulatie din corpul omenesc. Aceasta este alcatuita din trei oase: osul bratului (humerus), omoplatul (scapula) si clavicula (clavicle) .

Cavitatea glenoida a scapulei are aspect concav, este acopeita de cartilaj hialin si este marginita de catre labrul glenoidal.

Capsula articulara este cea care inveleste articulatia, inserandu-se pe circumferinta cavitatii glenoide, dar si pe fata externa a labrului glenoidal si pe colul anatomic.
Coafa rotatorilor: deasupra capsulei, un strat muscular inconjoara articulatia umarului. Este format din patru muchi scurti care asigura nu numai majoritatea miscarilor umarului, dar si stabilitatea acestuia.

Bursa subacromiala este o membrana foarte fina care contine o mica cantitate de lichid sinovial,ce se interpune intre clavicula si acromion, in partea superioara si humerus in partea inferioara. Rolul sau este de a facilita alunecarea dintre coafa rotatorilor si partea superioara a umarului.

Cand este recomandata artroscopia de umar
Medicul dumneavoastra va poate recomanda artroscopia de umar, daca miscarea umarului este dureroasa si nu raspunde la tratament nechirurgical. Tratamentul nechirurgical include punerea in repaus a umarului, fizioterapie, medicamente sau injectii intraarticulare care pot reduce inflamatia.
Leziunile umarului, uzura, lipsa exercitiilor fizice sau traumatismele repetate sunt cauzele cele mai frecvente, responsabile pentru cele mai multe probleme de umar. Artroscopia de umar poate ameliora simptomele dureroase si poate reda functionalitatea normala a umarului.

Cele mai frecvente interventii artroscopice ale umarului cuprind:

Reparatia leziunilor coafei rotatorii
Indepartarea osteofitelor
Excizia sau sutura leziunilor de labrum
Sutura ligamentelor
Indepartarea tesutului inflamat sau a fragmentelor de cartilaj.
Tratamentul chirurgical al luxatiilor recidivante de umar

Proceduri mai putin comune, cum ar fi decompresia nervilor, fixarea anumitor fracturi si excizia chisturilor pot fi de asemenea efectuate folosind un artroscop. Unele proceduri chirurgicale, cum ar fi proteza de umar, nu sepoate face artroscopic, fiind nevoie de interventii chirurgicale deschise, cu incizii mai ample.

Planificarea pentru operatie
Chirurgul dvs. ortoped va poate cere sa fiti vazuti de medicul de familie pentru a va asigura ca nu aveti alte probleme medicale, care trebuie sa fie abordate inainte de interventia chirurgicala. Teste de sange , electrocardiograma pot fi necesare pentru a efectua in conditii de siguranta, interventia.
Daca prezentati anumite riscuri de sanatate, o evaluare mai ampla poate fi necesara inaintea interventiei chirurgicale. Asigurati-va ca informati corect medicul ortoped de orice medicamente sau suplimente pe care le luati. Ar putea fi necesar sa incetati administrarea unora dintre acestea inainte de interventia chirurgicala.
Spitalul sau clinica de chirurgie va vor contacta din timp pentru a va furniza detalii specifice despre procedura chirurgicala.
Inainte de operatie, un anestezist va vorbi cu dvs despre optiunile de anestezie. In artroscopia de umar cel mai frecvent mod de anestezie este cel regional care amorteste umarul si bratul. Acest anestezic este injectat la baza gatului sau in partea superioara umarului. In aceasta zona sunt localizati nervii  senzitivi care controleaza simturile din umar si brat. In plus fata de utilizarea sa ca un anestezic in timpul interventiei chirurgicale, un bloc de nerv va ajuta la controlul durerii timp de cateva ore dupa ce operatia este finalizata. Multi chirurgi combina blocuri nervoase cu sedare sau anestezie generala, deoarece pacientii trebuie sa ramana intr-o singura pozitie pe toata durata operatiei.
Cele mai multe proceduri de artroscopie dureaza mai putin de o ora, cu toate acestea, perioada operatiei depinde de ceea ce chirurgul gaseste in articulatia umarului .

Procedura chirurgicala
Pozitionarea si pregatirea
Odata ajuns in sala de operatie, veti fi pozitionat pe masa de operatie astfel incat medicul poate manevra cu usurinta artroscopul, pentru a avea o imagine clara din interiorul umarului. Cele doua pozitii mai frecvent intalnite ale pacientului pentru artroscopia de umar sunt:

–  Pozitia „scaun de plaja”: aceasta este o poziție semi – sezanda, similara cu sezutul intr-un scaun rabatabil .
–  Pozitia decubitus lateral: in aceasta pozitie, pacientul se afla pe partea laterala a corpului (stanga sau dreapta) pe masa de operatie.

Odata ce totul este pregatit, echipa chirurgicala va elimina parul din zona viitoarelor incizii, daca este necesar si apoi vor aplica o solutie antiseptica pe umar pentru a dezinfecta pielea. Acestia vor acoperi umarul si bratul cu campuri sterile, si cel mai probabil vor pozitiona antebratul intr- un dispozitiv pentru a asigura ca ramane nemiscat pe toata perioada interventiei chirurgicale.

Procedura
Chirurgul dvs. va injecta mai intai un fluid in umar( ser fiziologic) pentru a mari spatiul articular. Acest lucru face mai usoara vizualizarea elementelor anatomice din umar . Apoi, chirurgul va face o incizie mica in umar (cam de marimea unui nasture) pentru artroscop. Un lichid ( ser fiziologic) va curge prin artroscop pentru a mentine vizibilitatea clara si pentru a controla orice sangerare. Imaginile furnizate de artroscop sunt proiectate pe un monitor.

Odata ce problema este identificata , chirurgul va introduce alte instrumente chirurgicale mici, prin incizii separate pentru a repara leziunile.

Chirurgul dvs. poate inchide inciziile cu suturi sau benzi sterile si sa le acopere cu un bandaj mare, moale .

Recuperarea postoperatorie
Dupa operatie, veti fi transportat in postoperator timp de 1-2 ore inainte de a reveni in salonul dvs.

Desi recuperarea dupa artroscopie este de cele mai multe ori mai rapida decat recuperarea dupa interventii chirurgicale deschise, se poate estima ca pentru articulatia umarului recuperarea completa poate fi de cateva saptamani.

Va puteti astepta la unele dureri si disconfort pentru cel putin o saptamana dupa operatie. Daca ati avut o interventie chirurgicala mai extinsa, disparitia durerii si a disconfortului poate dura mai multe săptămâni. Gheata va ajuta la ameliorarea durerii si umflarii umarului. Medicul dumneavoastra va poate prescrie medicamente antiinflamatoare, daca este necesar .

Desi nu afecteaza modul in care se vindeca umarul, repausul in pat poate cauza umarului, disconfort. Unii pacienti au dormit mai confortabil intr-un scaun rabatabil sau in sezut in pat in primele zile dupa operatie.

La cateva zile dupa operatie, ar trebui sa fiti in masura sa schimbati bandajul mare, cu unul simplu, mic.

Veti avea nevoie de cel mai probabil de un dispozitiv special de imobilizare a umarului pentru protejarea acestuia( esarfa). Chirurgul va discuta cu dvs cat timp va fi nevoie sa l purtati.

Recuperarea
Recuperarea joaca un rol important in revenirea dvs la activitatile de zi cu zi. Un program de exercitii va va ajuta sa recapatati tonusul normal al  umarului si  gradul de miscare al acestuia. Chirurgul dvs. va dezvolta un plan de recuperare pe baza procedurilor chirurgicale folosite.

Daca ati avut o interventie chirurgicala mai complicata, chirurgul poate recomanda un kinetoterapeut pentru a va supraveghea programul de exercitii.
Este important sa faceti un efort mare de recuperare pentru ca operatia sa reuseasca.

Complicatiile
Majoritatea pacientilor nu vor suferi complicatii in urma artroscopiei de umar. Ca la orice interventie chirurgicala, cu toate acestea, exista unele riscuri. Acestea sunt de obicei minore si tratabile.  Potentiale probleme dupa artroscopie sunt infectiile, sangerari excesive, cheaguri de sange si deteriorarea vaselor de sange sau a nervilor.
Chirurgul va discuta posibilele complicatii cu dvs inainte de operatie.

Rezultate pe termen lung
In functie de starea de sanatate a pacientilor, timpul de recuperare completa este diferit pentru toata lumea.
Daca ati avut o interventie chirurgicala minora, puteti reveni la capacitate maxima dupa o scurta perioada de recuperare. Ati putea fi capabil sa va intoarceti la locul de munca sau scoala in termen de cateva zile de la interventie.

Este nevoie de mai mult timp de recuperare dupa interventiile chirurgicale mai complicate. Desi inciziile sunt mici in artroscopie, leziuni importante ale articulatiei pot fi reparate prin aceasta procedura. Recuperarea completa poate dura mai multe luni. Desi poate fi un proces lent, daca urmati sfaturile chirurgului si planul de recuperare oferit de acesta, rezultatul va fi unul de succes.

Vezi tot
Artroscopia de glezna
Artroscopia de glezna

Introducere
Artroscopia este o procedura chirurgicala utilizata de chirurgii ortopezi pentru a vizualiza, diagnostica si trata problemele din interiorul unei articulatii. Intr-o examinare artroscopica, medicul face o incizie mica in pielii pacientului si introduce un instrument de marimea unui creion care contine un mic sistem  de lentile si de iluminare pentru a mari si ilumina structurile din interiorul articulatiei. Artroscopia este acum utilizata pentru a evalua si trata probleme ortopedice in mai multe articulatii diferite ale corpului. Articulatia gleznei este una dintre cele mai comune articulatii in care artroscopia este folosita pentru a evalua si trata anumite problemele.

Urmatorul ghid va ajuta sa intelegeti despre:

–  Ce parti ale gleznei sunt tratate in timpul artroscopiei de glezna
–  Ce tipuri de interventii sunt tratate prin artroscopia de glezna
–  La ce sa se astepte pacientul inainte si dupa artroscopia de glezna

Anatomie
Ce parti ale gleznei sunt implicate?
Articulatia gleznei este formata din conexiunea a trei oase. Osul gleznei poarta numele de talus; fata superioara a talusului se potriveste intr-un locas format din capetele inferioare ale tibiei si fibulei (osul subtire al gambei); fata inferioara a talusului sta pe osul calcaiului numit calcaneu. Talusul functionaza ca o balama in locasul sau pentru a permite piciorului sa se miste in sus (dorsiflexie) si in jos (flexie plantara).
Ligamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele. Acestea sunt asemanatoare tendoanelor, doar ca acestea din urma unesc muschii de oase. Trei ligamente realizeaza ligamentul lateral complex, pe partea laterala a gleznei, la distanta cea mai mare fata de cealalta glezna (lateral inseamna mai departe decat centrul corpului). Acestea includ ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular si ligamentul talofibular posterior. Un ligament gros, numit ligamentul deltoid sustine glezna medial (pe fata cea mai apropiata de cealalta glezna).

Ligamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare. O capsula articulara este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii. Este formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre ligamentele, care umple spatiile lasate de acestea si formeaza un sac.

In cazul in care capsula articulara este umpluta cu ser fiziologic steril si este umflata, chirurgul poate insera artroscopul in acest buzunar, pentru a vedea in interiorul articulatiei. Chirurgul poate vedea structurile care sunt in interiorul articulatiei gleznei, inclusiv suprafetele articulare ale tibiei , fibulei si talusului precum si tesutul sinovial.

Argumente
Artroscopia de glezna a fost utilizata initial pentru a privi in interiorul gleznei si a stabili un diagnostic. Astazi, artroscopia de glezna este utilizata pentru a efectua o gama larga de proceduri chirurgicale, inclusiv pentru a confirma un diagnostic, pentru eliminarea de osteofite, eliminarea excesului de tesut sinovial inflamat, vizualizarea unor fracturi ale suprafetei articulare, etc.
Scopul chirurgului este de a repara sau imbuntati problema dumneavoastra prin efectuarea unei proceduri chirurgicale adecvate; artroscopul este un instrument care imbunatateste abilitatea chirurgului de a efectua aceasta procedura. Imaginea artroscopului este amplificata si permite chirurgului vizibilitate buna si clara. Artroscopul permite chirurgului vizualizarea si efectuarea interventiei chirurgicale prin incizii mai mici.

Pregatirea
Ce trebuie sa stiti inainte de operatie?
Pacientul impreuna cu chirurgul ortoped se vor decide pentru acest tip de interventie chirurgicala. Pacientul trebuie sa inteleaga cat mai mult despre aceasta procedura. Daca pacientul are nelamuriri si intrebari, trebuie sa se asigure ca aduna toate informatiile de la medicul acestuia.
Odata ce s-a luat decizia pentru aceasta interventie chirugicala, vor trebui luate si alte masuri precum un examen fizic complet.

Deasemenea, pacientul va avea nevoie de un medic teraput pentru recuperarea de dupa operatie. Unul din scopurile acestei vizite preoperatorii este de a intocmi o baza de informatii legate de nivelul de durere actual, capacitatea de a efectua activitati fizice normale, miscari si nu in ultimul rand informatii legate de stabilitatea gleznei.

Un al doilea scop al vizitei preoperatorii este de a vă pregati pentru operatie. Terapeutul va invata pacientul cum sa mearga in siguranta folosind carje sau baston. Deasemenea, pacientul va invata unele exercitii pe care le va folosi in timpul recuperarii dupa operatie.

In ziua in care se va efectua interventia chirurgicala, pacientul va fi chemat probabil de dimineata la spital sau clinica ortopedica si va fi rugat sa nu manance si sa nu bea nimic dupa miezul noptii, in noaptea premergatoare operatiei.

Procedura chirurgicala
Ce se intampla in timpul artroscopiei de glezna?
Inainte de operatie va fi efectuata o anestezie generala sau anestezie spinala / regionala. Articulatia gleznei este foarte stransa, cu putin spatiu intre tibie si talus. Prin punerea unei tractiuni, chirurgul este capabil de a mari acest spatiu si a permite artroscopului patrunderea in articulatie.Capatul artroscopului va fi miscat in acest spatiu pentru a  vizualiza  toata articulatia. In cele din urma, campuri sterile sunt puse peste picior pentru a crea un mediu steril chirurgului atunci cand opereaza. Exista o multime de echipamente care inconjoara masa de operatie, inclusiv monitorul de inalta perfomanta, aparat foto, surse de lumina si instrumente chirurgicale.
Chirurgul incepe operatia prin doua sau trei incizii mici in glezna, numite portaluri (SF-uri J ). Prin aceste portaluri sunt introduse instrumentele artroscopice si chirurgicale in interiorul gleznei. Se acorda mare atentie protejarii nervilor din jur si vaselor de sange. Un tub de plastic sau de metal mic (canula) va fi introdus prin unul dintre portaluri pentru umflarea gleznei cu ser fiziologic steril.
Artroscopul este un instrument de marimea unui creion care contine un mic sistem  de lentile si de iluminare pentru a mari si ilumina structurile din interiorul articulatiei. Lumina este transmisa prin fibra optica catre capatul artroscopului introdus in articulatie. Prin atasarea artroscopului la o camera video miniaturala, medicul are posibilitatea de a examina prin aceasta incizie foarte mica, in detaliu si in intregime, interiorul articulatiei – spre deosebire de incizia mare  folosita in chirurgia clasica. Camera video miniaturala atasata artroscopului afiseaza imaginile din articulatie marite de aproximativ 12 ori pe un monitor de inalta definitie, care permite medicului sa examineze, sa testeze si sa trateze toate structurile din interiorul articulatiei gleznei.

De-a lungul anilor, de la inventarea artroscopiei, numeroase instrumente chirurgicale au fost dezvoltate pentru a efectua diferite tipuri de interventii chirurgicale cu ajutorul artroscopului si pentru a vedea ce se intampla in timp ce instrumentele sunt utilizate. Astazi, mai multe proceduri chirurgicale se realizeaza prin incizii de mici dimensiuni. Proceduri chirurgicale mai extinse pot necesita incizii mari. Chirurgul poate decide mai departe daca este nevoie si / sau de o operatie traditionala de tip deschis. In cazul in care acest lucru a fost discutat inainte de operatie, atunci operatia poate fi facuta imediat, daca nu, procedura artroscopica va fi incheiata si o operatie traditionala de tip deschis va fi planificata mai tarziu. Chirurgul va discuta toate detaliile ce au fost descoperite in timpul artroscopiei si ce trebuie facut mai departe.
Odata ce interventia chirurgicala este finalizata, portalurile artroscopice si inciziile chirurgicale vor fi inchise cu suturi sau capse chirurgicale. Exista posibilitatea ca pacientului sa i se aplice bandaje sterile de dimensiuni mari si sa i se puna atela de la genunchi pana la degetele de la picioare. Atela si bandajul sunt folosite pentru a imobiliza si pentru proteja glezna. In cazul in care chirurgul considera ca pacientul nu are nevoie de un bandaj voluminos si atela, atunci articulatia  ar putea fi pusa intr-un ciorap de compresie. Un bandaj compresiv (sau ciorapi) reduce edemul si ajuta la prevenirea trombozrlot venoase.

Complicatiile
Ca in toate interventiile chirurgicale majore, pot aparea complicatii in timpul artroscopiei de glezna. Acest articol nu ofera o lista completa a posibilelor complicatii, dar scoate in evidenta unele dintre cele mai frecvente probleme. Unele dintre cele mai frecvente complicatii dupa artroscopia de glezna sunt:
–  complicatiile anesteziei
–  tromboflebita
–  infectie
–  defectarea echipamentelor
–  recuperare lenta

Complicatiile anesteziei
Cele mai multe proceduri chirurgicale solicita un anumit tip de anestezie . Un numar foarte mic de pacienti au probleme cu anestezia. Aceste probleme pot fi reactii la medicamentele folosite, probleme legate de alte complicatii medicale si probleme din cauza anesteziei. Asigurati-va ca discutati toate riscurile ce pot aparea in timpul anesteziei cu medicul anestezist.

Tromboflebita (cheaguri de sange)
Tromboflebita, uneori numita tromboza venoasa profunda (TVP), poate aparea dupa orice operatie, dar este mult mai probabil sa apara dupa o interventie chirurgicala la sold, pelvis, sau genunchi. TVP apare atunci cand se formeaza cheaguri de sange in venele mari ale piciorului. Acest lucru poate duce la umflarea piciorului, incalzirea acestuia si devine dureros la atingere . Daca cheagurile de sange din vene se sparg, ele pot migra la plamani, unde se depun in capilare si taia alimentarea cu sange la o parte din plaman. Aceasta se numeste embolie pulmonară. Majoritatea chirurgilor iau foarte in serios TVP-ul. Exista mai multe moduri de a reduce riscul de TVP, dar, probabil, cel mai eficient este mobilizarea cat mai rapida a pacientului dupa interventia chirurgicala. Doua alte masuri de prevenire sunt:

–  ciorapi de compresie pentru a mentine sangele in picioare in miscare
–  medicamente care subtiaza sangele si previn formarea cheagurilor (anticuagulante)

Infectia
In urma artroscopiei de glezna, este posibil sa apara o infectie postoperatorie . Acest lucru este foarte putin frecvent si se intampla in mai putin de 1 % din cazuri. Posibil ca pacientul sa aibe dureri, edem, febra si roseata sau disconfort de la incizii. Pacientul trebuie sa informeze imediat chirurgul despre toate simptomele aparute.

Infectiile sunt de doua tipuri: superficiale sau profunde. O infectie superficiala poate aparea pe pielea din jurul inciziilor sau portalurilor. O infectie superficiala nu se extinde in articulatie si poate fi, de obicei tratata cu antibiotice. In cazul in care articulatia gleznei se infecteaza, aceasta este o complicatie grava si va fi nevoie de antibiotice si, eventual, o alta procedura chirurgicala pentru a drena infectia.

Defectarea echipamentelor / instrumentelor
Multe dintre instrumentele folosite de catre chirurg pentru efectuarea artroscopiei de glezna, sunt mici si fragile. Aceste instrumente pot fi rupte rezultand plutirea unei bucati in interiorul articulatiei. Piesa rupta este de obicei usor de localizat si indepartat, dar acest lucru poate duce la o durata mai lunga a interventiei chirurgicale decat a fost planificata initial. Nu exista, de obicei, nici o deteriorare a articulatiei datorita ruperii instrumentarului.

Recuperare lenta
Nu toti pacientii se pot intoarce la activitatile de rutina, repede, dupa artroscopia de glezna. . Artroscopul permite medicilor sa faca chirurgie reconstructiva in interiorul articulatiei gleznei fara a face incizii mari. Cat de repede se recupereaza glezna dupa artroscopie, depinde de tipul leziunii de glezna. Probleme simple care au nevoie de proceduri simple utilizand artroscopul, se recupereaza, in general, mai bine si mai repede. Pacientii cu leziuni extinse la cartilajul articular in glezna au tendinta de a necesita proceduri chirurgicale mai complexe si extinse. Aceste reconstituiri mai extinse pot necesita mai mult timp de vindecare si au o recuperare mai lenta. Ar trebui sa discutati acest lucru cu medicul dumneavoastra si sa va asigurati ca aveti asteptari realiste dupa o interventie chirurgicala de glezna artroscopica.

Dupa operatie
Ce se intampla dupa artroscopia de glezna?
Artroscopia de glezna se face de obicei in blocul operatoe, pacientii fiind externati  la 24 ore dupa interventia chirurgicala. Reconstituiri mai complexe, care necesita incizii mari si interventii chirurgicale mai complexe pot necesita o scurta sedere in spital pentru a controla mai bine durerea si pentru a urmari cu atentie evolutia. Puteti incepe, de asemenea, kinetoterapie in timp ce sunteti spitalizat.

Portalurile sunt acoperite cu benzi chirurgicale, inciziile mai mari pot fi reparate, fie cu capse sau suturi chirurgicale. Carjele sunt utilizate in mod obisnuit dupa artroscopia de glezna. Ele pot fi necesare numai pentru una sau doua zile dupa proceduri simple.

Urmati indicatiile chirurgului despre cat de mult puteti sa va lasati greutatea pe piciorul operat in timpul mersului. Evitati efortul prea mare. Ati putea fi instruiti sa aplicati gheata pe glezna si sa mentineti piciorul ridicat.


Recuperarea
Cum se face recuperarea?
Recuperarea pacientului depinde de tipul de interventie chirurgicala folosita. Oficial, nu aveti nevoie de kinetoterapie dupa interventii simple.
Multi chirurgi indruma pacientii catre kinetoterapie dupa orice tip de artroscopie de glezna. In general vorbind, interventiile chirurgicale mai complexe implica o recuperare mai lunga. Primele cateva sedinte de kinetoterapie sunt concepute pentru a ajuta la controlul durerii si edemului secundar operatiei.
Amintiti-va, doar pentru ca aveti incizii mici pe exterior, poate exista o vindecare de lunga durata a tesutului pe interiorul articulatiei gleznei. Daca ati suferit interventii chirurgicale reconstructive majore, trebuie sa va asteptati la o recuperare completa dupa mai multe luni. Scopul terapeutului este de a va ajuta sa pastrati durerea sub control si de a imbunatati miscarile si stabilitatea gleznei.

Vezi tot
Artroscopia genunchiului
Artroscopia genunchiului

Artroscopia este o procedura chirurgicala ce permite doctorului sa vada articulatiile corpului cu ajutorul unei camere video miniaturale. Artroscopia ofera medicilor o vedere clara a interiorului genunchiului. Acest lucru ii ajuta la diagnosticarea si la tratarea problemelor genunchiului.

Progresele tehnice au dus la realizarea unor monitoare si camere de inalta rezolutie si performanta. Acestea si multe alte imbunatatiri au facut artroscopia un instrument foarte eficient pentru tratarea problemelor la genunchi. Potrivit Societatii Americane de Ortopedie in Medicina Sportiva, mai mult de 4 milioane de artroscopii la genunchi sunt realizate anual in intreaga lume.

Descriere
Artroscopia se face prin mici incizii . In timpul procedurii, chirurgul ortoped introduce artroscopul (o camera video miniaturala, de marimea unui creion) in interiorul genunchiului. Artroscopul trimite imaginea catre un monitor. Pe monitor, chirurgul poate vedea structura genunchiului in cel mai mic detaliu

Chirurgul poate folosi artroscopia sa vada,  sa repare sau sa elimine tesutul deteriorat. Pentru a face acest lucru, instrumente chirurgicale de mici dimensiuni sunt introduse in  genunchi prin alte incizii.

Pregatirea pentru operatie
Pacientul are nevoie de o examinare fizica completa inainte de interventia chirurgicala. Inainte de operatie, trebuie sa informeze ortopedul despre orice medicamente sau suplimente pe care le ia si deasemenea despre alte boli de care mai sufera. Acesta va va spune ce medicamente nu trebuiesc luate inainte de interventia chirurgicala.
Pentru a ajuta la o buna planificare a interventiei chirurgicale, chirurgul dvs. ortoped poate solicita efectuarea de teste pre-operatorii. Acestea pot include hemoleucograma sau un EKG (electrocardiograma).

Interventia chirurgicala
Toate interventiile artroscopice se fac in blocul operator.

Internarea in spital
Spitalul sau clinica de chirurgie ortopedica va contacta pacientul pentru mai multe detalii legate de programare. Probabil pacientul va fi rugat sa ajunga la spital sau clinica cu o ora sau doua inainte de inteventie. Deasemenea pacientul nu are voie sa manance sau bea lichide cu o noapte inainte de interventie.

Anestezia
Odata internat pentru interventia chirurgicala, primul cadru medical ce va discuta cu pacientul va fi anestezistul.
Artroscopia poate fi efectuata sub anestezie locala, regionala sau generala.
–   Anestezia locala se realizeaza numai la genunchi
–   Anestezia regionala inseamna amortirea de la talie in jos
–   Anestezia generala inseamna adormirea pacientului pentru o perioada de timp (o ora, doua ore )

Anestezistul va ajuta pacientul sa decida metoda cea mai eficienta.
Daca va opta pentru anestezia locala sau regionala, va avea posibilitatea sa urmareasca interventia pe un monitor.

Procedura
Ortopedul va face cateva incizii mici in genunchi.Va fi folosita o solutie sterila( ser fiziologic) pentru a destinde articulatia genunchiului. Acest lucru ajuta chirurgul  la o vedere clara si in detaliu a genunchiului.

Prima sarcina a chirurgului este de a diagnostica corect problema pacientului. Chirurgul va introduce artroscopul si se va folosi de imaginea proiectata pe ecran pentru ghidare. Daca este nevoie de tratament chirurgical, acesta va introduce instrumentele necesareprintr-o alta incizie mica: foarfeca,palpator, shaver.
Aceasta procedura dureaza, de obicei, intre 30 de minute si o ora.
Artroscopia la genunchi este cel mai des utilizata pentru:
–  Inlaturarea sau sutura rupturii de  menisc
–  Reconstructia ligamentului anterior incrucisat
–  Indepartarea bucatilor de cartilaj articular
–  Eliminarea de fragmente desprinse de os sau cartilaj
–  Indepartarea tesutului sinovial inflamat

Chirurgul poate inchide inciziile printr-o sutura sau poate aplica benzi sterile (bandaje mici).

Recuperarea
Recuperarea dupa artroscopia de genunchi este mult mai rapida decat recuperarea dupa interventii chirurgicale traditionale, deschise la genunchi. Totusi, este important ca pacientul sa urmeze cu atentie instructiunile ortopedului, dupa ce se intoarce acasa.

Umflarea genunchiului
Piciorul trebuie sa stea ridicat cat mai mult timp posibil in primele cateva zile de la operatie. Trebuie aplicata gheata pentru calmarea edemului si durerilor.

Ingrijirea plagii postoperatorii
De la spitalul sau clinica de ortopedie unde se va efectua artroscopia, pacientul va pleca cu un pansament ce acopera genunchiul. Incizia trebuie pastrata curata si uscata. Medicul va hotari cand pacientul va putea face dus sau baie si cand trebuie schimbat pansamentul.

La cateva zile de la interventie, medicul  va chema pacientul la un control pentru a vedea  rezultatele interventiei chirurgicale si pentru a incepe programul de tratament postoperator.

Mersul dupa operatie

Cei mai multi pacienti au nevoie de carje sau alte tipuri de asistenta dupa  artroscopie. Medicul c va hotari cand este sigur ca pacientul sa lase greutatea pe picior.

Condusul automobilului
Medicul va discuta cu pacientul atunci cand va putea conduce. Aceasta decizie se bazeaza pe o serie de factori, printre care:
–  Implicarea genunchiului
–  Tipul de masina automata sau manuala
–  Natura procedurii
–  Nivelul de durere
–  Medicatia
–  Cat de bine puteti controla genunchiul.

De obicei, pacientii sunt apti de a conduce dupa o saptamana, maxim trei saptamani de la interventia chirurgicala.

Medicamentatia
Medicul  va prescrie analgezice pentru a ajuta la ameliorarea disconfortului dupa interventie. Acesta poate recomanda, de asemenea, medicamente cum ar fi aspirina/anticuagulante orale pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sange si diverse antibiotice.

Exercitii fizice pentru recuperarea genunchiului
Dupa operatie, ar trebui ca pacientul sa faca exercitii fizice pentru genunchi, cateva saptamani la rand. Acest lucru va duce la recuperarea functiei si intarirea muschilor de la nivelul picioarelor si a genunchiului.

Exercitiul terapeutic va juca un rol important in recuperarea genunchiului. Un program de fizioterapie / kinetoterapie va imbunatati rezultatul in mod vizibil

Complicatii si semne de avertizare
Ca la orice interventie chirurgicala, exista riscuri asociate cu artroscopia la genunchi. Acestea apar rar, sunt minore si tratabile.

Complicatiile
Potentialele probleme postoperatorii la artroscopia de genunchi sunt:
–   infectiile
–   tromboze venoase profunde si superficale
–   acumularea de sange in genunchi

Semne de avertizare
Pacientul trebuie sa sune chirurgul ortoped, daca apar oricare dintre următoarele probleme:
–  febra
–  frisoane
–  caldura persistenta sau roseata in jurul genunchiului
–  durere persistenta
–  umflarea semnificativa a genunchiului

Rezultate
Daca pacientul nu a avut o reconstructie de ligament incrucisat, ar trebui sa fie capabil de a se intoarce la activitatile fizice obisnuite, după 6 – 8 saptamani sau uneori, mult mai devreme. Activitatile cu impact mai mare ar trebui evitate pentru un timp mai indelungat.
Daca slujba pacientului presupune munca grea, s-ar putea ca intoarcerea la acesta sa se faca dupa o perioada mai lunga de timp.
Rezultatul final al operatiei va fi probabil determinată de gradul de deteriorare a genunchiului. De exemplu, in cazul in care cartilajul articular din genunchi a fost indepartat complet, atunci recuperarea completa nu este posibila. S-ar putea sa fie nevoie ca pacientul sa si schimbe stilul de viata. Acest lucru ar putea insemna limitarea activitatilor si gasirea unor exercitii cu solicitare redusa.

Vezi tot