• Dr. Mihai Rascu
    Dr. Mihai Rascu
    Medic primar Ortopedie -Trautomatologie
  • Dr. Mihai Rascu
    Dr. Mihai Rascu
    Medic primar Ortopedie -Trautomatologie

Protezare

Proteza totala de sold
Proteza totala de sold

Daca tocmai ati inceput sa va interesati pentru diverse optiuni de tratament sau ati decis deja sa va supuneti unei interventii chirurgicale de inlocuire a soldului, urmatoarele informatii va vor ajuta sa intelegeti mai bine beneficiile si limitarile date de o operatie de inlocuire totala de sold.
In cazul in care soldul a fost deteriorat de artoza, o fractura, sau alte probleme, activitati obisnuite cum ar fi mersul pe jos sau ridicatul/sezutul pe un scaun pot fi dureroase si dificile. Soldul poate fi rigid iar incaltatul pantofilor sau a sosetelor poate fi dificil. Puteti simti disconfort chiar si in timpul somnului.

Daca medicamentele, reducerea efortului fizic in cadrul activitatilor de zi cu zi, precum si utilizarea de suporturi de mers  nu ajuta in mod adecvat simptomele, puteti lua in considerare interventia chirurgicala de inlocuire a articulatiei soldului. Interventia chirurgicala de protezare a soldului este o procedura sigura si eficienta, care poate calma durerea si va poate ajuta sa va reintoarceti la activitatile normale de zi cu zi.

Prima interventie chirurgicala de protezare asoldului a avut loc in anul 1960 si a fost una dintre cele mai de succes interventii din istoria medicinei. De atunci s-au adus imbunatatiri in tehnica chirurgicala si potrivit agentiei pentru sanatate si cercetare de calitate, anual se fac mai mult de 285.000 de artroplastii totale de sold in Statele Unite.

Anatomie
Soldul este una dintre cele mai mari articulatii din corpul uman.
Articulatia coxofemurala sau articulatia soldului face legatura dintre femur si osul iliac si este una dintre cele mai robuste articulatii ale corpului uman, imbinand stabilitatea cu mobilitatea, datorita combinatiei dintre o capsula articulara foarte rezistenta si trei ligamente groase.
–  capsula articulara
–  ligament iliofemural
–  ligament ischiofemural
–  marele trohanter al femurului

Descriere
–  O articulatie sinoviala si sferoida
–  Ea este considerata o articulatie sinoviala deoarece oasele se articulea­za intr-un spatiu numit cavitate articu­lara. Aceasta este acoperita cu un strat de cartilaj hialin, cartilajul articular, care acopera oasele cu un strat neted, ceea ce reduce frictiunea in timpul miscarilor si amortizeaza socurile.
–  In acelasi timp este sferoida, ceea ce inseamna ca suprafata sferica a unui os, in cazul de fata femurul, se adapteaza la cavi­tatea concava si profunda, in forma de ceasca, a unui alt os, in acest caz, osul sol­dului (osul iliac). Acetabulul, cavitatea deli­mitata de osul ilion, de osul ischion si de osul pubis, unde se articuleaza capul rotun­jit al femurului, limiteaza, prin adancimea sa, amplitudinea miscarilor, dar confera o forta importanta articulatiei. Pe latura sa anterioara, exista o scobitura, incizura acetabulara, care formeaza un foramen (ori­ficiu) care serveste drept loc de trecere pen­tru nervi si  vasele sanguine.

Elemente
–  Capsula articulara
Foarte densa si foarte rezistenta, ea se in­tinde de la circumferinta acetabulului pa­na la colul femural. Fibrele sale, circulare si longitudinale, formeaza, pe de o parte, un colier in jurul colului femural: zona orbi­culara. Pe de alta parte, ele sunt consoli­date prin intermediul a trei ligamente: femural, pubofemural si ischiofemural.
–  Ligamentele
–  Ligamentul iliofemoral reprezinta portiunea ingrosata a capsulei articulare care se intinde de la spina iliaca a osului iliac pana la linia intertrohanterica femurala (care separa cele doua trohantere)
–  Ligamentul pubo­femural, o alta parte ingrosata a capsulei de la partea pubiana a circumferintei acetabulului pana la colul femural.
–  Ligamentul ischiofemural face lega­tura dintre peretele ischiatic al aceta­bulului si colul femural.
–  Ligamentul capului femural este o banda triunghiulara plata, care se intinde de la cavitatea acetabulului pana la fateta capului femural, fovea capitis (foseta capului femural).
–  Ligamentul transversal al acetabu­lului. Legat de ligamentul capului femu­ral si de capsula articulara, foarte rezis­tent, acest ligament sustine labrumul acetabular.
–  Labrumul acetabular
Acesta este un inel de cartilaj fibros, fixat pe circumferinta acetabulului.

Miscari
Extrema stabilitate a articulatiei coxofe-murale este datorata rezistentei capsulei sale articulare, precum si felului in care femurul se insereaza in acetabul si in muschii care il inconjoara. Miscarile in trei pla­nuri, permise de forma sa sferoida, sunt urmatoarele:
–  Flexia
–  Extensia
–  Abductia
–  Rotirea
Toate aceste miscari sunt limitate, in ceea ce priveste amplitudinea, de adan­cimea acetabulului.

Cauze comune de durere de sold
Cea mai frecventa cauza a durerii de sold cronica si invaliditate este artroza. Artroza, artrita reumatoida si traumele sunt cele mai frecvente cauze ale acestei boli.
–  Coxartroza. Acest tip de artrita este o „uzura” legata de varsta. Ea apare de obicei la persoanele de peste 50 de ani si de multe ori la persoanele cu un istoric familial de artroza. Oasele se freaca unele de celelalte, provocand dureri de sold si rigiditate. Coxartroza poate fi, de asemenea, cauzata sau accelerata de nereguli subtile in modul in care soldul se dezvolta in copilarie.
–  Artrita reumatoida. Aceasta este o boala autoimuna, in care membrana sinoviala devine inflamata si ingrosata. Aceasta inflamatie cronica poate duce la deteriorarea cartilajului, ceea ce duce la durere si rigiditate.
–  Artrita post-traumatica. Secundara unei fracturi a capului femural sau acetabulului. Cartilajul se poate deteriora si poate duce la dureri de sold si rigiditate de-a lungul timpului.
–  Necroza avasculara. Un traumatism de sold, cum ar fi o luxatie sau o fractura, poate limita alimentarea cu sange a capului femural. Aceasta se numeste necroza avasculara. Lipsa de sange poate determina prabusirea suprafatei osului si aparitia artrozei. Unele boli pot provoca, de asemenea, necroza avasculara.
–  Boli de sold din copilarie. Unii sugari si copii au probleme de sold. Chiar daca problemele sunt tratate cu succes in timpul copilariei, acestea pot cauza artroza de-a lungul vietii. Acest lucru se intampla pentru ca soldul nu poate creste  normal si suprafetele articulare sunt afectate.

Descriere 
Intr-o operatie de inlocuire a soldului deteriorat (de asemenea, numita artroplastia totala de sold), oasele deteriorate si cartilajul este eliminat si inlocuit cu componente protetice.
• capul femural deteriorat este indepartat si inlocuit cu o tija de metal, care este plasat in centrul tubular al femurului.
• un metal sau bile ceramice sunt puse pe partea superioara a tijei. Aceasta minge inlocuieste capul femural deteriorat, care a fost eliminat.
• cartilajul deteriorat din acetabulum este indepartat si inlocuit cu un soclu metalic. Suruburi sau ciment sunt uneori folosite pentru a tine componenta acetabulara pe loc.
• se introduce un distantier din plastic, ceramica sau metal intre noua minge si soclu pentru a permite o suprafata lina.

Este interventia chirurgicala de inlocuire de sold pentru dumneavoastra?
Decizia de a avea interventie chirurgicala de inlocuire a  soldului ar trebui sa fie una  luata de dvs., familia dvs., medicul de familie si chirurgul ortoped. Procesul de luare a acestei decizii, de obicei, incepe cu o trimitere de la medicul dumneavoastra de familie la un chirurg ortoped pentru o evaluare initiala.

Candidatii pentru interventia chirurgicala
Nu exista o restrictie de varsta sau de greutate pentru artroplastiile totale de sold.
Recomandarile pentru chirurgie se bazeaza pe durere si invaliditatea unui pacient, nu pe varsta acestuia. Cei mai multi pacienti care sufera interventia de protezare a soldului sunt cu varste cuprinse intre 50 si 80 de ani. Interventiile de protezare a soldului au fost efectuate cu succes la toate varstele, de la tineri adolescenti cu artrita juvenila la pacientii varstnici cu artrita degenerativa.

Cand este recomandata interventia chirurgicala
Exista mai multe motive pentru care medicul poate recomanda interventia de protezare a soldului . Persoanele care beneficiaza de acest tip de interventii chirurgicale  au adesea:
–  dureri de sold, care limiteaza activitatile de zi cu zi, cum ar fi mersul pe jos
–  dureri de sold care continua si in repaus, fie zi sau noapte
–  rigiditate soldului, care limiteaza capacitatea de a muta sau ridica piciorul
–  daca nu se amelioreaza durerea prin medicamente antiinflamatorii, fizioterapie sau suporturi de mers.

Evaluarea ortopedica
O evaluare aunui chirurg ortoped este formata din mai multe etape.
–  istoricul medical. Chirurgul ortoped va aduna informatii cu privire la starea de sanatate generala si va adresa intrebari cu privire la gradul de durere de sold si modul in care aceasta afecteaza capacitatea de a efectua activitatile de zi cu zi.
–  examenul fizic. Acesta va evalua mobilitatea soldului, tonusul muscular.
–  radiografii. Aceste imagini ajuta la determinarea gradului de deteriorare sau deformare a soldului.
–  alte teste. Ocazional alte teste, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), pot fi necesare pentru evaluarea in amanuntime a deteriorarii articulare

Decizia de a avea o interventia de protezare a soldului
Chirurgul ortoped va revizui rezultatele evaluarii cu dvs. si va discuta daca interventia de protezare a soldului  este cea mai buna solutie pentru a calma durerea si de a imbunatati mobilitatea. Alte optiuni de tratament – cum ar fi medicamentele, fizioterapia, sau alte tipuri de interventii chirurgicale – de asemenea, pot fi luate in considerare.

In plus, chirurgul ortoped va explica potentialele riscuri si complicatii ale interventiei de protezare a soldului , inclusiv cele legate de chirurgie in sine si cele care pot sa apara in timpul si dupa operatie.

Asteptari realiste
Un factor important in a decide daca este cazul sa faceti interventia de protezare a soldului , este intelegerea a ceea ce procedura poate si ce nu poate face. Cei mai multi oameni care au fost supusi unei interventii chirurgicale de inlocuire a soldului au observat o reducere semnificativa a dureri de sold si o imbunatatire in capacitatea lor de a efectua activitatile obisnuite de zi cu zi.

Cei mai multi chirurgi sfatuiesc pacientii sa nu faca activitati de mare impact, cum ar fi alergatul, jogging-ul, sarituri.

Activitatile recomandate dupa  protezarea  soldului  sunt mersul pe jos nelimitat, innotul, golful, condusul autovehiculului, drumetiile, ciclismul, dansul si alte sporturi cu impact redus.

Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Evaluarea medicala
Daca va decideti pentru o interventia de protezare a soldului , chirurgul ortoped poate cere un examen fizic complet din partea medicului de familie inainte de procedura chirurgicala. Acest lucru este necesar pentru a va asigura ca sunteti suficient de sanatos pentru a suporta o interventie chirurgicala si a finaliza procesul de recuperare. Multi pacienti cu afectiuni medicale cronice, cum ar fi boli de inima, pot de asemenea a fi evaluati de catre un cardiolog, inainte de operatie.

Analize
Mai multe analize, cum ar fi de sange si proba de urina, o electrocardiograma (EKG) si radiografii, pot fi necesare pentru a ajuta la planul de operatie.

Pregatirea pielii
Pielea dvs. nu ar trebui sa aibe nici infectii sau iritatii inainte de interventia chirurgicala.

Donatii de sange
Ati putea fi sfatuit sa donati propriul sange inainte de interventia chirurgicala. Acesta va fi stocat in cazul in care aveti nevoie de sange dupa interventia chirurgicala.

Medicamente
Informati chirurgul ortoped despre medicamentele pe care le luati. Acesta  va va sfatui ce medicamente trebuie sa intrerupeti si care puteti continua sa le luati inainte de interventia chirurgicala.

Pierderea in greutate
Daca sunteti supraponderal, medicul dumneavoastra va poate cere sa pierdeti in greutate inainte de interventia chirurgicala pentru a reduce stresul pe noul sold si, eventual,a reduce riscurile in timpul interventiei chirurgicale.

Evaluarea stomatologica
Desi infectiile, dupa inlocuirea de sold nu sunt comune, o infectie poate aparea daca bacteriile intra in fluxul dvs. sanguin. Deoarece bacteriile pot intra in fluxul sanguin in timpul procedurilor stomatologice, procedurile dentare majore (cum ar fi extractii dentare si parodontale) ar trebui  finalizate inainte de interventia de protezare a soldului . Albirea dintilor ar trebui sa fie amanata pentru cateva saptamani dupa operatie.

Evaluarea urinara
Persoanele cu antecedente de infectii urinare recente sau cronice ar trebui sa efectueze o evaluare urologica inainte de interventia chirurgicala. Oamenii mai in varsta cu boli de prostata ar trebui sa ia in considerare completarea tratamentului necesar inainte de o interventie chirurgicala.

Planificarea sociala
Desi veti fi capabil sa mergeti in carje sau un baston pentru scurt timp dupa operatie, veti avea nevoie de ajutor pentru mai multe saptamani la activitati cum ar fi gatitul, cumparaturile, toaleta zilniza si spalarea rufelor.

Panificarea de acasa
Urmatoarele accesorii pot ajuta in activitatile de zi cu zi:
• bare de protectie bine fixate sau balustrade de dus sau baie
• balustrade de-a lungul scarilor
• un scaun de toaleta inalt
• o banca stabila pentru dus sau un scaun de baie
• un burete cu un maner lung pentru o manipulare usoara si furtun de dus
• un incaltator pentru pantofi, pentru a nu indoi excesiv nou sold
• un „apucator” care va va permite sa apucati diverse obiecte, fara indoire excesiva a soldului
• perne ferme pentru scaune, canapele si masina, care va permit sa stati cu genunchii la o distanta mai mica fata de sold
• indepartarea tuturor covoarelor si cablurilor electrice din zonele pe unde mergeti prin casa

Interventia chirurgicala
Cel mai probabil veti internat in spital chiar in ziua interventiei chirurgicale.

Anestezia
Dupa internare, veti fi evaluat de catre un medic anestezist. Cele mai frecvente tipuri de anestezie sunt anestezia generala sau rahianestezia (ramaneti treaz pe timpul interventiei, dar corpul dvs. este amortit de la talie in jos). Duap evaluarea medicului anestezit, acesta va decide ce tip de anestezie vi se potriveste.

Tipul de implant
Pentru articulatia soldului artificial, in prezent exista multe tipuri de modele si materiale. Toate constau in doua componente de baza: componenta in forma unei mingii (din metal puternic si foarte bine lustruit sau material ceramic) si componenta de priza (de forma unei cesti din plastic, ceramica sau metal, care ar putea avea un invelis metalic exterior).

Componentele protetice pot fi amplasate in os sau acestea pot fi cimentate. Decizia de a fi amplasate in os sau cimentate se bazeaza pe o serie de factori, cum ar fi calitatea osului. De asemenea se poate utiliza o combinatie dintr-o tulpina cimentata si un soclu necimentat.

Chirurgul ortoped va alege tipul de proteza care corespunde cel mai bine nevoilor dvs.

Procedura chirurgicala
Procedura chirurgicala dureaza cateva ore. Chirurgul ortoped va elimina cartilajul deteriorat de pe oase si apoi pozitioneaza proteza de metal, plastic sau ceramica pentru a restabili alinierea si functia soldului.
Dupa operatie, veti fi mutat in sala de recuperare unde veti ramane pentru cateva ore pana fiind monitorizat. Dupa ce va reveniti din anestezie, veti fi mutat intr-un salon din spital.

Spitalizarea
Cel mai probabil veti ramane cateva zile in spital. Pentru a va proteja soldul, vi se va pune intre picioare o perna.

Monitorizarea durerilor
Dupa operatie, veti simti unele dureri, dar chirurgul si asistentele medicale va vor oferi medicamente pentru a va face sa va simtiti cat mai confortabil. Monitorizarea durerii este un factor important al recuperarii dumneavoastra. Miscarea va incepe la scurt timp dupa operatie, iar cand veti simti mai putina durere, puteti incepe sa va miscati mai repede. Discutati cu medicul dumneavoastra daca durerea postoperatorie devine o problema.

Fizioterapia
Mersul pe jos si activitatile pe timp de zi sunt importante pentru recuperarea dvs., iar aceasta va incepe dupa prima sau a doua zi de la operatie. Cei mai multi pacienti care au suportat o astfel de interventie, incep a se ridica in picioare si de a merge pe jos, cu ajutorul unui suport (cadru metalic) si a unui kinetoterapeut  chiar de a doua zi de la interventie.

Prevenirea pneumoniei
Pentru pacientii in perioada postoperatorie precoce este ceva normal sa aibe o respiratie superficiala. De obicei, acest lucru se datoreaza efectelor anestezice, medicamentelor pentru durere si  timpului petrecut in pat. Aceasta respiratie superficiala poate duce la un colaps partial al plamanilor si poate duce la pneumonie anumiti pacienti mai sensibili.

Recuperarea
Succesul operatiei va depinde in mare masura de cat de bine veti urma instructiunile medicului ortoped in ceea ce priveste ingrijirea la domiciliu in primele cateva saptamani de la operatie.

Ingrijirea plagilor
Veti avea suturi sau capse de-a lungul ranii . Suturile sau capsele vor fi eliminate cateva saptamani mai tarziu de la operatie. O sutura facuta sub piele nu va necesita indepartarea acesteia.
Evitati contactul ranii cu apa pana cand aceasta este complet vindecata si uscata. Puteti continua sa va bandajati rana pentru a preveni iritarea de la haine sau ciorapi.

Dieta
Pierderea poftei de mancare este ceva normal la unii pacienti pentru mai multe saptamani de la operatie. O dieta echilibrata, de cele mai multe ori cu un supliment pe baza de fier, este importanta pentru a ajuta ca rana sa se vindece mai rapid.

Activitati
Exercitiul fizic este o parte foarte importanta de ingrijire la domiciliu, in special in primele cateva saptamani de la operatie. Pacientul ar trebui sa-si poata relua activitatile normale de zi cu zi in termen de 3 pana la 6 saptamani dupa interventia chirurgicala. Se poate ca pacientul sa aibe dureri chiar si in timpul noptii mai multe saptamani la rand de la operatie, dureri ce sunt normale.

Programul de activitati al pacientului ar trebui sa includa:

• Un program de mers pe jos gradat pentru a creste treptat mobilitatea, initial in casa si mai tarziu afara
• Reluarea altor activitati normale, cum ar fi asezatul sau ridicatul pe/de pe un scaun, urcatul/coboratul scarilor
• exercitii specifice de mai multe ori pe zi pentru a restabili circulatia sangelui si pentru a consolida soldul. Probabil, dvs. veti fi capabil de a efectua aceste exercitii fara ajutor, dar este posibil sa aveti nevoie de un kinetoterapeut care sa va ajute la domiciliu sau intr-un centru de terapie in primele cateva saptamani de la operatie.

Posibile complicatii dupa interventie
Rata aparitiei complicatiilor dupa interventia chirurgicala, este scazuta. Complicatii grave, cum ar fi infectia articulatiei, apare la mai putin de 2% dintre pacienti. Complicatii medicale majore, cum ar fi atac de cord sau accident vascular cerebral, sunt mai putin frecvente. Cu toate acestea, bolile cronice pot creste potentialul aparitiei complicatiilor. Desi frecventa acestora este scazuta, cand apar, aceste complicatii pot prelungi sau pot limita recuperarea completa.

Infectia
Infectia se poate produce superficial la nivelul plagii postoperatorii sau  poate ajunge la nivelul protezei. Aceasta poate aparea pe timpul spitalizarii sau acasa, dupa ce ati fost externat. Deasemenea, aceasta poate aparea ani de zile mai tarziu.

Infectiile minore ale plagii sunt, in general, tratate cu antibiotice. Infectii majore sau profunde pot necesita mai multe interventii chirurgicale si indepartarea protezei. Orice infectie in organism se poate raspandi in articulatia inlocuita.

Cheagurile de sange
Cheagurile de sange in venele picioarelor sau pelvis sunt cea mai frecventa complicatie a interventiei de protezare a soldului . Aceste cheaguri pot pune in pericol viata  pacientului in cazul in care aceste cheaguri migreaza catre plamani. Chirurgul ortoped va va prezenta un program de prevenire a acestora care pot include medicamente pentru subtierea sangelui, ciorapi elastici pentru picior, etc.

Inegalitatea picioarelor dupa interventie
Uneori, dupa o inlocuire a soldului, un picior poate fi mai mult sau mai putin scurt sau lung fata de celalalt. Chirurgul ortoped va face toate eforturile necesare pentru nu le inegala, dar acest lucru se poate intampla in scopul de a maximiza stabilitatea si biomecanica soldului. Unii pacienti se pot simti mult mai confortabil prin purtarea unui pantof tip lift dupa interventia chirurgicala.

Dislocarea
Riscul de dislocare este mai mare in primele luni dupa interventia chirurgicala, in timp ce tesuturile se vindeca. In cazul in care se produce aceasta dislocare, de obicei, se poate pune la loc fara a fi nevoie de mai multe interventii chirurgicale. In situatiile in care soldul continua sa se disloce, interventia chirurgicala pot fi necesara.

Relaxarea si purtarea implantului
De-a lungul anilor, protezele de sold se pot uza sau slabi. Acest lucru se poate intampla cel mai adesea ca urmare a activitatiilor de zi cu zi, dar deasemenea, se mai poate intampla din cauza subtierii oaselor, sau cum mai este numita, osteoartrita. In cazul in care atunci cand va relaxati, soldul devine dureros, se prea poate sa aveti nevoie de o noua interventie chirurgicala numita revizie.

Alte complicatii
Pot aparea leziuni la nivelul nervilor, vaselor de sange, poate aparea sangerarea, fractura si rigiditatea. La numar mic de pacienti, durerea poate continua sau poate aparea o noua durere dupa interventia chirurgicala.

Evitarea problemelor dupa operatie
Cum se recunosc semnele aparitiei unui cheag de sange
Urmati indicatiile chirurgului ortoped cu atentie pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sange in curs de dezvoltare in primele cateva saptamani de recuperare. Acesta poate recomanda sa continuati a lua medicamente pentru subtierea sangelui si dupa externarea din spital. Anuntati-va imediat medicul daca apar oricare dintre urmatoarele semne:
• dureri la nivelul gambei si piciorului, care nu sunt legate de incizie
• sensibilitate sau culoare rosie a gambei
• umflarea coapsei, a gambei, a gleznei sau a piciorului

Semne de avertizare de embolism pulmonar sunt acele semne in care un cheag de sange migreaza catre plamani si se pot manifesta dupa cum urmeaza:

• respiratie sacadata
• aparitia brusca a durerii in torace
• dureri in piept urmate de tuse

Prevenirea infectiei
O cauza frecventa de infectie in urma interventiei chirurgicale este atunci cand bacteriile intra in fluxul sanguin in urma unei proceduri dentare, sau, infectii ale tractului urinar, sau infectii ale pielii. Aceste bacterii se pot depune in jurul implantului de sold si pot sa provoace o infectie.
Dupa interventia chirurgicala, trebuie sa luati antibiotice preventiv inainte de orice procedura dentara sau chirurgicala care ar putea permite bacteriilor sa intre sange.

Semne de avertizare a aparitiei unei infectii sunt:
• febra persistenta
• frisoane
• roseata, sensibilitate, sau umflarea inciziei la sold
• scurgere unui lichid din incizia facuta la sold
• dureri de sold, atat in timpul activitatilor cat si in timpul repausului

Evitarea cazaturilor
O cazatura in primele cateva saptamani de la operatie poate deteriora soldul nou si poate duce la mai multe interventii chirurgicale. Scarile reprezinta un risc mai special pana cand soldul se intremeaza si devine mobil. Ar trebui sa folositi carje, un cadru metalic, o bara de  sustinere sau o persoana care sa va ajute pana cand va imbunatati echilibrul, flexibilitatea si puterea.

Alte precautii
Pentru a va asigura ca veti urma o recuperare adecvata si ca veti preveni dislocarea protezei, vi se poate cere sa luati masuri speciale de precautie – de obicei, in primele 6 saptamani de la operatie, cum ar fi:
• sa nu incrucisati picioarele
• sa nu indoiti soldul mai mult de 90 °
• sa puneti o perna intre picioare in timpul noptii
Medicul dvs. si kinetoterapeutul va vor oferi mai multe instructiuni inainte de externare.

Cat de diferit este noul sold
Puteti simti amorteala in jurul inciziei. De asemenea, puteti simti rigiditate, in special la indoiri excesive ale soldului. Aceste diferente se pot diminua odata cu trecerea timpului si cei mai multi pacienti gasesc aceste diferente minore in comparatie cu durerea si functia limitata a soldului dinaintea interventiei chirurgicale.

Soldul nou poate activa detectoarele de metal din aeroporturi si unele cladiri. Informati agentul de securitate cu privire la inlocuirea soldului in cazul in care alarma este activata. Puteti cere medicului ortoped o nota scrisa care sa confirme ca aveti un sold artificial.

Protejarea noului sold
Exista multe lucruri pe care le puteti face pentru a proteja soldul nou si pentru a prelungi durata de viata a acestuia.
• participarea in mod regulat la un program de exercitii usoare pentru a mentine   mobilitatea noului sold.
• luati-va masuri de precautie speciale pentru a evita cazaturile si leziunile.
• asigurati-va ca medicul stomatolog stie ca aveti o proteza de sold. Veti avea nevoie de antibiotice inaintea oricarei proceduri dentare.
• consultati medicul ortoped periodic pentru examinari de rutina ce constau in radiografii si diferite alte teste.

Vezi tot
Proteza totala a genunchiului
Proteza totala a genunchiului

Daca genunchiul este afectat de artroza, poate fi greu pentru dvs. sa va desfasurati activitati simple, cum ar fi mersul pe jos sau urcatul scarilor.In stadii avansate ale artrozei puteti incepe chiar sa simtiti durere in timp ce stati culcat (in repaus).

Daca tratamentele non-chirurgicale, cum ar fi medicamentele,fizioterapia,infiltratiile intraarticulare nu mai reusesc sa stapaneasca durerea, atunci puteti lua in considerare interventia chirurgicala de protezare a genunchiului afectat. Interventia chirurgicala de protezare a genunchiului este o procedura sigura si eficienta pentru a calma durerea, pentru a corecta un genunchi deformat si a va ajuta sa reluati activitatile normale de zi cu zi.
Interventia chirurgicala de inlocuire a genunchiului a fost efectuata pentru prima data in 1968. De atunci, s-au adus o multitudine de imbunatatiri in materiale si tehnici chirurgicale pentru a creste eficienta acesteia. Artroplastiile totale de genunchi sunt una dintre cele mai de succes proceduri chirurgicale din toata medicina. Potrivit Agentiei pentru Sanatate si Cercetare de Calitate, mai mult de 600.000 de operatii de genunchi sunt efectuate in fiecare an in Statele Unite.

Anatomie
Genunchiul este cea mai mare articulatie din organism, este formata din portiunea distala a femurului, portiunea proximala a tibiei si rotula (patela). Capetele acestor trei oase care se intalnesc in articulatia genunchiului sunt acoperite cu cartilaj articular.
Meniscurile sunt situate intre femur si tibie. Aceste garnituri in forma literei C actioneaza ca „amortizoare”, ca o perna de aer pentru cartilaj.
Ligamentele incrucisate, ligamentele colaterale, femurul si tibia, impreuna ofera stabilitate genunchiului..
Toate suprafetele neacoperite de cartilaj ale genunchiului, sunt acoperite de o captuseala subtire, numita membrana sinoviala. Aceasta membrana elibereaza un lichid, lichidul sinovial, care lubrifiaza cartilajul, reducand frecarea intr-un genunchi sanatos,.
In mod normal, toate aceste componente lucreaza in armonie. Dar diverse afectiuni pot perturba aceasta armonie, ducand la durere, slabiciune musculara si functionalitate redusa a genunchiului.

Cauze
• Artroza genunchiului( gonartroza) reprezinta o „uzura” legata de varsta. Ea apare de obicei la persoanele de peste 50 de ani, dar poate apare si la persoanele mai tinere. Cartilajul dintre oasele genunchiului devin friabile si se uzeaza. Oasele apoi se freaca unul de altul, cauzand dureri de genunchi si rigiditate articulara.
• Artrita reumatoida. Aceasta este o boala in care membrana sinoviala care inconjoara articulatia se inflameaza si se ingroasa. Aceasta inflamatie cronica poate duce la deteriorarea cartilajului si in cele din urma duce la pierderea completa a acestuia, dureri si rigiditate.
• Artrita post-traumatica. Acest lucru poate duce la un prejudiciu grav al genunchiului. Fracturi articulare ale femurului proximal sau tibiei distale sau leziuni ale ligamentelor incrucisate  pot duce la deteriorarea cartilajului articular in timp, cauzand dureri de genunchi si de limitare a functiei genunchiului.

Descriere
O protezare a genunchiului (de asemenea, numita artroplastie de genunchi) inseamna de fapt o inlocuire a portiunilor distale ale femurului si tibiei.
Exista patru etape de baza la o procedura de inlocuire a genunchiului.

• Pregatirea osului. Suprafetele cartilaginoase deteriorate de la capetele femurului si tibiei sunt eliminate, impreuna cu o cantitate mica de os subiacent.
• Pozitionarea implantului de metal. Cartilajul indepartat si oasele sunt inlocuite cu componente metalice care recreeaza suprafata articulara. Aceste componente metalice pot fi cimentate sau necimentate.
• Refacerea rotulei. Partea articulara a rotulei ,se taie si se reface cu un buton de plastic,dar acest lucru nu este necesar intotdeauna
• Introducerea unui distantier. Se introduce un distantier din plastic medical de calitate intre componentele metalice pentru a crea o suprafata lina.

Este artroplastia totala de genunchi indicata pentru dvs.?
Decizia de a avea o interventie chirurgicala de protezare a genunchiului ar trebui sa fie una de cooperare intre dvs., familia dvs., medicul de familie si ortoped. Medicul dumneavoastra de familie va poate da o trimitere la un ortoped pentru o evaluare completa si pentru a stabili daca ati putea beneficia de aceasta interventie chirurgicala.

Cand este recomandata acest tip de chirurgie
Exista mai multe motive pentru care medicul poate recomanda interventia chirurgicala de protezare a genunchiului. Persoanele care beneficiaza de protezarea  genunchiului au adesea urmatoarele simptome:
• dureri de genunchi severe sau rigiditate care limiteaza activitatile de zi cu zi, inclusiv mersul pe jos, urcatul scarilor si sezutul/ridicatul de pe un scaun.
• dureri de genunchi, moderate sau severe chiar si in timpul repausului fie zi sau noapte
• inflamatie cronica a genunchiului, care nu se amelioreaza la repaus, medicamente.
• deformarea genunchiului
• imposibilitatea de a imbunatati in mod substantial durerea cu alte tratamente, cum ar fi medicamentele antiinflamatorii, injectii cu cortizon, injectii cu solutii vascoelastice, fizioterapie.

Candidatii pentru interventie chirurgicala
Nu exista limita de varsta sau restrictii de greutate pentru o procedura chirurgicala de protezare  a genunchiului.
Recomandarile pentru interventia chirurgicala se bazeaza pe durere si invaliditatea unui pacient, nu pe varsta acestuia. Grupa de varsta care beneficiaza cel mai frecvent de protezare a genunchiului  este intre 50 si 80 de ani. Artroplastiile totale de genunchi au fost efectuate cu succes la toate varstele, de la tineri adolescenti cu artrita juvenila la pacienti in varsta cu artroza degenerativa.

Evaluare ortopedica
O evaluare a pacientului de catre un medic ortoped este compusa din urmatoarele::
• un istoric medical.Ortopedul va aduna informatii cu privire la starea generala de sanatate si va va intreba despre gradul de durere al genunchiului si capacitatea de functionare a acestuia.
• un examen fizic. Acesta va evalua miscarea genunchiului, stabilitatea, rezistenta si modificarile de ax ale membrului inferior
• radiografii. Aceste imagini ajuta la determinarea gradului de deteriorare si deformare a genunchiului.
• alte teste. Ocazional teste de sange, sau teste de imagistica avansate, cum ar fi de imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), pot fi necesare pentru definitiva diagnosticul.

Decizia de a avea o intervenție chirurgicala de protezare a genunchiului
Asteptari realiste
Un factor important in a decide daca sa aibe loc interventia chirurgicala de protezare a genunchiului, este intelegerea a ceea ce procedura poate si ce nu poate face.
Mai mult de 90% din persoanele care au avut acest tip de interventie, au remarcat o reducere mare a durerii de genunchi si o imbunatatire semnificativa in capacitatea de a efectua activitatile de zi cu zi. Dar inlocuirea totala a genunchiului nu va va permite sa faceti mai mult decat ati putut face inainte de debutul gonartrozei.

Medicul ortoped nu recomanda activitatile suprasolicitante dupa interventiile chirurgicale de inlocuire a genunchiului (ex. alergatul, sariturile, etc.), deasemenea nu recomanda luare in greutate, deaorece poate duce la uzura mai rapida a implantului .Medicul va poate recomanda mersul pe jos, innotul, golful, condusul autovehiculului, drumetiile, ciclismul, dansul si orice sport cu impact redus asupra implantului.

Posibile complicatii ale interventiei chirurgicale
Rata de aparitie a complicatiilor in interventiile chirurgicale de protezare totala a genunchiului, este foarte scazuta. Complicatii grave, cum ar fi o infectie in articulatia genunchiului, apar la mai putin de 2% dintre pacienți. Complicatii medicale majore, cum ar fi infarct miocardic sau accident vascular cerebral apar foarte rar.
–  Infectia.Poate apare in timpul spitalizarii sau dupa ce ajungeti acasa.Uneori poate sa apara ani de zile mai tarziu. Infectii minore in zona plagii sunt, in general, tratate cu antibiotice. Infectii majore sau profunde pot necesita mai multe interventii chirurgicale si uneori indepartarea temporara a protezei.
–  Cheaguri de sange. Cheagurile de sange la nivelul venelor de la picioare sunt cea mai frecventa complicatie a interventiei chirurgicale de protezare a genunchiului. Aceste cheaguri pot pune viata pacientului in pericol, in cazul in care acestea se duc spre plamani. Chirurgul ortoped va va prezenta un program de prevenire, care poate include pozitia ridicata a picioarelor( pe o perna)., exercitii pentru membrul inferior cu intensitate mai mica pentru a stimula circulatia sangvina, ciorapi medicinali si medicamente pentru subtierea sangelui.
–  Probleme cauzate de implant. Cu toate ca detinem in prezent modele de implanturi si materiale performante si  cele mai avansate tehnici chirurgicale, pot totusi aparea probleme la unele componente, cum ar fi desprinderea acestorala contactul cu osul. In plus, desi exista o medie de miscare de 115 °postoperator, uneori dupa o interventie chirurgicala apar cicatrici retractile care vor limita miscarile la nivelul genunchiului operat.
–   Durere continua. Un numar mic de pacienti continua sa aiba dureri dupa o protezare a genunchiului. Aceasta complicatie este rara
–   Probleme neurovasculare. Pot aparea in timpul interventiei chirurgicale, rar, leziuni ale nervilor sau a vaselor de sange de la nivelul genunchiului.

Pregatirea pentru interventia chirurgicala
Evaluarea medicala
Daca va decideti pentru o interventie chirurgicala de protezare a genunchiului, trebuie facut in prealabil un consult preanestezic. Acest lucru este necesar pentru a va asigura ca sunteti suficient de sanatos pentru a suporta o interventie chirurgicala si a finaliza procesul de recuperare. Multi pacienti cu afectiuni medicale cronice, cum ar fi boli de inima, pot fi de asemenea evaluati de catre un specialist in cardiologie, inainte de operatie.

Analize
Mai multe analize, cum ar fi probele de sange si urina, si o electrocardiograma, pot fi necesare preoperator.

Medicamentele
Informati medicul ortoped despre medicamentele pe care le luati. Acesta va va spune la ce medicamente trebuie sa intrerupeti administrarea si la care ar trebui sa continuti a le lua inainte de interventia chirurgicala.

Evaluarile dentare
Desi aparitia infectiei dupa inlocuirea genunchiului este foarte scazuta, o infectie poate aparea daca bacteriile intra in fluxul dvs. sanguin. Pentru a reduce riscul de infectie, procedurile dentare majore (cum ar fi extractiile dentare si parodontale) ar trebui sa fie finalizate inaintea interventiei chirurgicale de inlocuire totala a genunchiului.

Evaluarile urinare
Persoanele cu un istoric de infectii urinare recente sau cronice ar trebui sa faca o testare urologica inainte de interventia chirurgicala. Oamenii mai in varsta cu boli de prostata ar trebui sa ia in considerare completarea tratamentul inainte de a efectua interventia chirurgicala de protezare a genunchiului.

Planificarea sociala
Desi veti fi capabil sa mergeti in carje sau in baston la scurt timp de la operatie, veti avea nevoie de ajutor mai multe saptamani, la activitati curente cum ar fi: gatit, cumparaturi, baie si spalarea rufelor.

Planificarea in locuinta dvs.
Puteti face mai multe modificari in casa pentru a va misca si recupera mai usor. Urmatoarele modificari va pot ajuta in activitatile dvs. de zi cu zi:
• bare de siguranta montate la dus sau cada
• balustrade sigure de-a lungul holurilor
• un scaun stabil pentru recuperare cu o perna ferma si o inaltime de 18-20 cm, cu un spate ferm, doua brate si un taburet pentru mentinerea piciorului in pozitie ridicata
• un scaun de toaleta cu brate, in cazul in care aveti o toaleta mica

Vezi tot
Proteza unicompartimentala de genunchi
Proteza unicompartimentala de genunchi

In timpul operatiei de protezare, cartilajul articular si osul degradat sunt inlocuite cu componente de metal si plastic. In proteza unicompartimentala, doar o portiune a genunchiului este inlocuita. Aceasta procedura reprezinta o alternativa la proteza totala de genunchi, la pacientii care au afectat un singur compartiment al genunchiului. Datorita faptului ca proteza se pune printr-o incizie mai mica, pacientii stau mai putin timp in spital si se intorc mai repede la activitatile curente.

DESCRIERE
In artroza, cartilajul care protejeaza oasele genunchiului, se degradeaza. Acestea pot afecta intreg genunchiul sau unul din urmatoarele compartimente:
- compartimentul medial;
- compartimentul lateral;
- compartimentul femuropatelar.
Artroza avansata, limitata la un singur compartiment poate fi tratata cu ajutorul protezei unicompartimentale de genunchi. In timpul procedurii, compartimentul afectat poate fi inlocuit cu un implant de plastic si metal. Cartilajul sanatos si osul, precum si toate ligamentele, vor fi pastrate.

Care este avantajul protezei unicompartimentale de genunchi?
- o recuperare mai rapida;
- durere mai mica;
- pierdere de sange mai mica.
Datorita conservarii osului,a cartilajului sanatos si a ligamentelor, pacientii simt genunchiul mai natural decat in cazul protezei totale de genunchi.

Care sunt dezavantajele protezei unicompartimentale de genunchi?
- o predictibilitate mai mica de reducere a durerii;
- posibilitatea de a necesita o proteza totala de genunchi in viitor.

CAND ESTE NECESARA PROTEZA UNICOMPARTIMENTALA DE GENUNCHI?
Atunci cand artroza este limitata la un singur compartiment. Proteza unicompartimentala nu este indicata in urmatoarele situatii:
- artrita inflamatorie;
- redoare mare de genunchi;
- afectare ligamentara.

EVALUAREA MEDICALA
Se bazeaza pe istoricul medical in care este importanta localizarea durerii la un singur compartiment. Daca durerea este generalizata, cel mai probabil este nevoie de o proteza totala de genunchi. Examinarea fizica- prin care medicul determina localizarea durerii, gradul de libertate de miscare si calitatea ligamentelor. Daca genunchiul este intepenit sau ligamentele sunt lezate, cel mai probabil este nevoie de proteza totala de genunchi.

TESTE IMAGISTICE
-Radiografia- prin care se poate evidentia afectarea si deformarea genunchiului;
-RMN – care adduce informatii suplimentare despre afectarea partilor moi.

INTERVENTIA CHIRURGICALA
Anestezia poate fi generala sau rahianestezie. Interventia chirurgicala dureaza aproximativ 2 ore. Se practica o incizie pe fata laterala a genunchiului.
Exista 3 pasi de baza in timpul procedurii chirurgicale:
1-pregatirea osului- in care ortopedul indeparteaza cartilajul si osul afectat din compartimentul genunchiului;
2- pozitionarea implantului de metal- in care osul si cartilajul afectat sunt inlocuite de un implant metalic pentru a recreea suprafata articulara a genunchiului. Aceste parti se fizeaza de os cu ajutorul cimentului medical.
3-Inserarea unui spatiator de plastic intre cele 2 componente metalice, pentru a creea un spatiu de alunecare a acestora.

CARE SUNT COMPLICATIILE POSIBILE?
- tromboza – tromboza venoasa profunda este cea mai frecventa complicatie a protezei de genunchi. Pentru a evita aceasta complicatie, se utilizeaza injectii anticoagulante;
- infectiile – infectia partilor moi periprotetice. Pentru a evita aceasta complicatie se foloseste un tratament antibiotic profilactic inainte de inceperea interventiei chirurgicale si continuat aproximativ 24 de ore dupa terminarea acesteia.
- lezarea vaselor si nervilor in timpul operatiei, este o complicatie rara;
- persistenta durerii;
- riscuri legate de anestezie;

CUM DECURGE RECUPERAREA MEDICALA ?
Pacientul poate pleca acasa la 3 zile postoperator. Pentru controlul durerii postoperatorii, pacientului I se da o reteta cu medicamente antiinflamatorii. Mersul se face cu sprijin progresiv pe membrul pelvin operat. Pacientul poate sa se sprijine pe picior imediat dupa interventie, dar de cele mai multe ori este nevoie de un cadru metallic sau carje in primele saptamani, pana cand pacientul se simte confortabil sa mearga fara sprijin. Recuperarea medicala trebuie inceputa imediat dupa interventia chirurgicala si ajuta la recuperarea completa a functionalitatii genunchiului.

Vezi tot
Proteza totala de umar
Proteza totala de umar

 DESCRIERE
 In cadrul interventiei de protezare a umarului, partile afectate ale umarului sunt indepartate si inlocuite cu componente artificiale, numite proteza de umar.
Ca optiune de tratament, putem inlocui doar capul humeral sau atat capul humeral cat si glena.

CARE SUNT CAUZELE CARE DUC LA NECESITATEA PROTEZARII UMARULUI?
1. Artroza de umar- apare mai frecvent la pacientii de peste 50 de ani, cartilajul de la nivelul capului humeral si glenei fiind afectat, iar osul adiacent fiind suferind si el. Pacientul resimte durere intensa si limitarea miscarilor;
2. Artrita reumatoida- este o afectiune prin care membrana sinoviala care captuseste articulatia se inflameaza si se retracta.Inflamatia cronica poate afecta si cartilajul, ducand la pierderi de cartilaj, durere si redoare;
3. Artroza posttraumatica – apare dupa leziuni grave la nivelul umarului, care pot duce la afectarea osului, cartilajului, ligamentelor si tendoanelor;
4. Osteonecroza – consta in afectarea vaselor care iriga si hranesc o portiune a osului, prin afectarea acesteia osul nu mai este viabil si se resoarbe ducand la distructia lui. Cauzele frecvent asociate cu osteonecroza sunt: alcoolismul, tratament cortizonic indelungat, activitati fizice cum ar fi scufundarea la adancime mare, diverse fracturi ale umarului;
5. Fracturile severe.

CAND ESTE RECOMANDATA PROTEZAREA UMARULUI?
- In durerile severe de umar, care incomodeaza in efectuarea activitatilor zilnice;
- In durerile moderate sau severe in timpul noptii, ce scad calitatea somnului;
- In limitarea de miscare sau scaderea fortei la nivel bratului ;
- In esecul tratamentului conservator, cum ar fi medicamentele antiinflamatorii, injectiile cu cortizon sau recuperarea medicala.
 
CARE ESTE PREGATIREA PREOPERATORIE?
- Istoricul medical - pentru depistarea afectiunilor coexistente;
- Examinarea fizica, cu testarea mobilitatii, stabilitatii si tonusului muscular;
- Investigatii radiologice;
- Analize de sange;
- RMN.
Proteza totala de umar implica inlocuirea articulatiei  umarului afectat cu o bila metalica atasata de o coada ( stem) si un suport de plastic pentru glena. Aceste componente au mai multe dimensiuni, ele se pot fixa cu ciment medical sau prin presare. 
Implantul la nivelul glenei nu este indicat cand:
- glenoida are cartilaj bun;
- cand osul glenoidal este insuficient;
- cand leziunile coafei rotatorii sunt severe si nu se pot sutura.
Pacientii cu artoza dar cu coafa rotatorie normala sunt candidatii ideali pentru proteza totala de umar.

CUM DECURGE INTERVENTIA INTERVENTIA CHIRURGICALA?
Pacientul beneficiaza de anestezie : bloc scalenic sau anestezie generala.
Este asezat in pozitie de decubit dorsal , semisezanda; se practica o incizie pe fata anteriora a umarului, pornind de la coracoida pana la insertia deltoidului pe humerus, se incizeaza tegumentul, tesutul celular subcutanat, fascia clavipectorala, tendonul subscapular (dupa ancorarea lui cu 2-3 fire de sutura)  si capsula articulara.
 Se indeparteaza componentele osoase deteriorate si se inlocuiesc cu componentele protetice.
Se sutureaza in planuri anatomice.
 
CE COMPLICATII POT SA APARA ?
 • Infectia – este complicatia care poate aparea la orice interventie chirurgicala. In cazul protezei de umar, apare la nivelul partilor moi care inconjoara proteza. Infectia poate sa apara intraoperator, dupa ce pacientul ajunge la domiciliu sau la cativa ani dupa operatie.
 Infectiile minore se pot trata cu antibiotic, dar cele profunde necesita o noua interventie chirurgicala ce presupune indepartarea protezei, cu asanarea focarului infectios, tratament antibiotic si ulterior repunerea protezei de umar.
 -   Probleme legate de proteza (slabirea componentelor sau dislocarea acestora);
 - Leziuni nervoase – care pot aparea in timpul interventiei chirurgicale.
 
CUM DECURGE RECUPERAREA POSTOPERATORIE?
Programul de recuperare este foarte important dupa operatia de proteza totala de umar in vederea unei recuperari functionale complete;
Recuperarea se incepe prin miscari pasive si dupa castigarea tonusului muscular, se trece la miscari active;
La iesirea din spital, bratul este sustinut intr-o esarfa, timp de 2-4 saptamani.
Plaga postoperatorie trebuie pansata la 2 zile, iar firele de sutura trebuie indepartate la 2 saptamani;
Majoritatea pacientilor vor fi capabili sa faca activitati simple, de imbracare/dezbracare, mancat, condus , la 2 saptamani postoperator;
Condusul masinii nu este permis decat dupa 2-4 saptamani postoperator.
 
CE TREBUIE SI CE NU TREBUIE SA FACEM?
NU TREBUIE sa ne ridicam din pat sprijinindu-ne pe mana operata;
TREBUIE urmat un program de recuperare medicala- exercitiile trebuie facute de 2-3 ori pe zi;
NU TREBUIE ridicat nimic greu, mai greu decat un pahar de apa, in primele 2 saptamani de la operatie;
TREBUIE evitate sporturile de contact dupa protezarea umarului;
NU TREBUIE fortat bratul in pozitii extreme in primele 6 saptamani.
Majoritatea pacientilor, dupa operatie, observa  o imbunatire a calitatii vietii, cu scaderea durerii, cresterea mobilitatii si a tonusului muscular si o functionalitate  mai buna a articulatiei scapula-humerale.

Vezi tot
Proteza inversata umar
Proteza inversata umar

Acest tip de operatie nu este indicat la pacientii cu leziuni mari de coafa rotatorie. Pentru acestia, protezele totale, conventionale pot aduce un beneficiu mai mare in ceea ce priveste scaderea durerii si cresterea mobilitatii.

O proteza totala de umar, incearca sa imite anatomia normala a umarului si are o cupa din plastic care se ataseaza la glena si o bila metalica, atasata la extremitatea proximala a humerusului. In proteza totala inversata, componenta atasata glenei si bila de metal sunt inversate. Bila de metal este fixata la nivelul glenei, iar cupa de plastic este fixata la capatul humerusului.
Proteza totala inversata de umar este indicata in leziuni mari de  coafa rotatorie, deoarece se bazeaza pe actiunea altor muschi ( muschiul deltoid) pentru a misca bratul.  Fata de proteza totala inversata, proteza conventionala de umar utilizeaza coafa rotatorie ca sa functioneze corect.
 
CARE SUNT INDICATIILE PENTRU PROTEZA TOTALA INVERSATA DE UMAR?
- O ruptura completa de coafa rotatorie care nu poate fi reparata/suturata;
- Pentru inlocuirea unei proteze deteriorate;
- Durere severa de umar si dificultate in ridicarea bratului deasupra capului;
- Fracturi complexe de umar;
- Luxatie cronica de umar;
- Tumori de umar;
- Esecul tratamentelor conservatoare, cum ar fi medicamentele, injectii cu cortizon, recuperare medicala.

CUM SE FACE PREGATIREA PENTRU OPERATIE ?
Evaluarea medicala- Pacientii trebuie sa beneficieze de o examinare fizica completa, evaluandu-se de asemenea intreaga stare de sanatate.
Multi pacienti cu afectiuni cronice, cum sunt bolile de inima, necesita un consult cardiologic inaintea interventiei chirurgicale.
Medicatia
Exista medicamente care trebuiesc oprite inainte de interventia chirurgicala, deoarece pot cauza sangerare excesiva in timpul interventiei chirurgicale si de aceea trebuiesc oprite cu 2 saptamani inainte de operatie:
• antiiflamatoare nesteroidiene- aspirina si ibuprofenul.
Daca pacientul ia tratament anticoagulant, trebuie discutat cu medicul cardiolog intreruperea acestui tratament inainte de operatie.
 
CUM DECURGE INTERVENTIA CHIRUGICALA ?
Interventia chirurgicala de proteza totala inversata de umar dureaza aproximativ 2 ore. Se foloseste abordul deltopectoral. Se inlatura capul humeral si suprafata deteriorata a glenei si se pozitioneaza componentele protezei pentru a restaura functionalitatea umarului.

CARE SUNT COMPLICATIILE  INTERVENTIEI CHIRURGICALE ?
Proteza totala de umar inversata este o tehnica chirurgicala de inalta precizie in timpul careia pot aparea complicatii de tipul sangerarilor intraoperatorii,leziuni nervoase si infectii.
Complicatii specifice in cazul protezei totale inversate de umar includ dislocarea componentelor,  in aceste situatii fiind necesara revizia protezei de umar.

TRATAMENTUL DURERII
Dupa interventia chirurgicala, este normal sa simtim durere, face parte din procesul de vindecare. Medicul recomanda o serie de medicamente antiinflamatorii in vederea scaderii acesteia.
 
CUM DECURGE RECUPERAREA MEDICALA ?
Dupa operatie bratul trebuie tinut intr-o esarfa, dupa care se incepe recuperarea medicala, initial prin miscari pasive si ulterior active. Pacientul va fi capabil sa bea si sa manance folosind mana operata, la cateva saptamani dupa operatie.
 
CE TREBUIE SA FACI SI CE NU TREBUIE SA FACI DUPA OPERATIE?
TREBUIE urmat un program de recuperare medicala;
TREBUIE evitate pozitiile extreme ale bratului in primele 6 saptamani;
NU TREBUIE ridicate greutati mai mari de 5 kg in primele 6 saptamani;
NU TREBUIE sa ne sprijinim in mana operata la ridicare de pe scaun in primele 6 saptamani.

Vezi tot
HEMIARTROPLASTIA DE UMAR / PROTEZA DE RESURFACTARE
HEMIARTROPLASTIA DE UMAR / PROTEZA DE RESURFACTARE

CARE SUNT INDICATIILE HEMIARTROPLASTIEI DE UMAR ?
Indicatiile pentru hemiartroplastia de umar se impart in: cele secundare fracturilor precum si pentru afectiuni cronice ale umarului.
Obiectivele hemiartroplastiei include scaderea durerii, cresterea mobilitatii si fortei la nivelul articulatiei umarului.
 
INDICATIILE HEMIARTROPLASTIEI DE UMAR INCLUD:
Afectiunile generale
Durere - in cazul artrozei glenohumerale, care nu raspunde la tratament conservator;
Pacienti cu afectarea componentei glenoidale ( pacienti tineri) sau pacienti cu miscari dificile la nivelul umarului.
Afectiunile acute
Fracturi de col humeral gradul III-IV NEER ;
Fracturi de col humeral gradul III-IV NEER, cand reducerea si fixarea chirurgicala se complica datorita calitatii slabe a osului;
Fracturi de col humeral gradul III-IV NEER, asociata cu luxatia capului humeral.    
 
Afectiunile cronice care au indicatii de hemiartroplastie.
- Artroza glenohumerala- pacientii cu aceasta afectiune au redoare articulara, crepitatii si durere. La examinarea radiologica gasim o reducere a spatiului articular, chisturi subcondrale, scleroza si osteofite. Functia coafei rotatorii si a deltoidului poate fi normala sau redusa. Pacientii cu componenta glenoidiana adecvata si coafa rotatorie intacta au mai de graba indicatie pentru proteza totala de umar.
- Artropatii inflamatorii – cea mai comuna artropatie inflamatorie care poate afecta umarul , este artrita reumatoida. Semnele clinic ale afectarii glenohumerale sunt similare cu artroza, dar de obicei aceasta apare  la pacienti tineri si cu o degradare mai mare a articulatiei scapulohumerale.
Hemiartroplastia este principala optiune de tratament atunci cand componenta glenoidiana este inadecvata pentru proteza totala de umar.
- Instabilitatea umarului- pacientii care suferea luxatii repetate de umar au un risc crescut de a dezvolta artroza glenohumerala. De asemenea, stabilizarea chirurgicala a umarului in cazul luxatiilor recidivante, creste riscul de artroza scalupohumerala.
- Necroza avasculara a capului humeral – ramane principala indicatie pentru hemiartroplastie. Este frecvent asociata cu alcoolism, folosirea excesiva de cortizon, expunere indelungata la radiatii. Pacientii cu necroza avasculara de cap humeral prezinta dureri si o scadere a functionalitatii coafei rotatorii.
Diagnosticul de necroza avasculara de cap humeral se pune pe radiografie in stadii tardive si pe RMN in stadia incipiente.
    • Leziunile coafei rotatorii – pacienti cu leziuni de coafa rotatorie ireparabila asociata cu artroza glenohumerala, care prezinta dureri intense si scaderea mobilitatii , au indicatie de hemiartroplastie.
La examinarea radiologica se evidentiaza pierderea completa a spatiului subacromial, capul humeral fiind in contact cu acromionul. La acest tip de leziune se prefera proteza totala de umar inversata.
- Condroliza glenohumerala- condroliza este o afectiune care apare in urma altor interventii chirurgicale pe umar si se caracterizeaza prin dureri si redoare articulara. Testele musculare sunt normale, iar imaginea radiologica este de asemenea normala.
-Tumori – in tumori, indicatia de hemiartroplastie este destul de rara, de obicei preferandu-se proteza totala inversata de umar.
 
CARE SUNT CONTRAINDICATIILE HEMIARTROPLASTIEI DE UMAR ?
Sunt absolute si relative.
Contraindicatiile absolute:
- infectie activa;
- umar neuropatic;
- umar anchilozat;
- artrodeza glenohumerala;
- incongruenta in articulatia glenohumerala;
- afectarea osoasa a glenoidei;
- fracturi care au indicatie de fixare cu placa;
- fracturi nedeplasabile, cu indicatii de tratament conservator;
- pacienti care refuza interventia.
Contraindicatii relative:
- afectiuni asociate , care cresc riscul interventiei;
- paralizie de deltoid;
- pacienti cu asteptari exagerate.
 
EDUCAREA PACIENTULUI
Este o parte foarte importanta din evaluarea preoperatorie, ca si recuperarea postoperatorie.
O echipa multidisciplinara formata din chirurg, fizioterapeuti si kinetoterapeuti, ofera pacientului resursele necesare pentru o recuperare optima.
Pregatirea preoperatorie – consta in analize de sange, analize de urina, EKG, si alte teste , in functie de particularitatile fiecarui pacient, in special la pacientii cu varste de peste 50 de ani.
Pregatirea pacientului:
Anestezia- pacientul poate beneficia de 2 tipuri de anestezie:
1-blocul interscalenic;
2-anestezie generala;
Pacientul este asezat pe masa chirugicala in pozitie semisezanda, cu genunchii flectati.
Care este tehnica chirurgicala ?
Se foloseste abordul deltopectoral, care consta intr-o incizie de 10-15 cm facuta de la varful distal al procesului coracoid, pana la insertia deltoidului pe humerus. Se identifica vena cefalica si se izoleaza. Se incizeaza fascia clavipectorala longitudinal, lateral de tendonul conjunct. Bratul se tine in adductie pentru a evita lezarea pachetului vasculonervos axillar. Se identifica subscapularul, sub tendondul conjunct. Tendonul subscapular este ancorat cu 2-3 fire de sutura si apoi este sectionat la 2cm de mica tuberozitate, punandu-se in evidenta capsula care este incizata longitudinal, suficient pentru o buna vizualizare a articulatiei glenohumerale. Apoi bratul este rotat extern, in adductie si extensie, pentru dislocarea capului humeral. Se practica rezectia capului humeral cu cotul flexat la 90 de grade si cu 30 de grade rotatie externa.
Canalul humeral este pregatit cu alezoare specifice pentru dimensiunea cozii protezei. Apoi se introduce proteza in canalul humeral, se practica reducerea protezei in articulatie, se verifica mobilitatea si se practica sutura in planuri anatomice.

CUM DECURGE RECUPERAREA POSTOPERATORIE?
Recuperarea medicala postoperatorie, cuprinde recuperarea pasiva intial (6 sapatamani)  si ulterior activa, imbunatatirea putand fi vizibila pana la 1 an postoperator.
Exista 4 faze de recuperare:
1-pacientul are umarul imobilizat pentru 4 saptamani, in aceasta perioada pacientul putand face totusi exercitii de pendulare a bratului, precum si exercitii pasive, evitand rotatia externa mai mare de 40 de grade;
2- dupa 4 saptamani, imobilizarea se indeparteaza, pacientul putand utiliza bratul pentru activitati curente cum ar fi spalare, mancare ;
3- la 8 saptamani, consta in exercitii de stretching progresive;
4- la 16 saptamani, pacientilor le sunt premise exercitii sportive normale.
 
CARE SUNT COMPLICATII POSIBILE ALE PROTEZARII DE UMAR ?
COMPLICATII INTRAOPERATORII SI POSTOPERATORII IMEDIATE 

- Infectii bacteriene;
- Elongari de plex cervical;
- Fracturi intraoperatorii;
- Afectari nervoase intraoperatorii.
    
COMPLICATIILE POSTOPERATORII TARDIVE
- Degenerarea cartilajului glenoidal;
- Instabilitatea umarului;
- Infectii tardive;
- Neuropatii;
- Osificari heterotopice;
- Hipertensiune;
- Fracturi periprotetice;
- Persistenta durerii.

Vezi tot
Proteza de cot
Proteza de cot

Desi proteza de cot este mai putin frecventa decat proteza de genunchi sau de sold, aceasta are acelasi grad de reusita in ameliorarea durerilor articulare si permite pacientului sa revina la activitatile normale.

ANATOMIE
Cotul este o articulatie formata din 3 oase:
-Humerus,
-Ulna,
-Radius.
Suprafetele osoase articulare sunt acoperite cu cartilaj neted, care protejeaza oasele si le permite sa se miste usor in articulatie. Un tesut subtire, numit membrana sinoviala, acopera toate suprafetele ramase din interiorul articulatiei. La un cot sanatos, membrana sinoviala produce o cantitate mica de lichid care lubrifiaza cartilajul si elimina aproape orice grad de  frictiune la mobilizarea cotului.

DESCRIEREA PROTEZEI  DE COT
In procesul de protezare a cotului, partile deteriorate ale humerusului si ale ulnei sunt inlocuite cu componente artificiale. Proteza este formata dintr-o balama metalica si o componeta(chinga) de plastic cu doua tije metalice. Tijele se introduc in interiorul partii goale a osului, numit canal.
Exista diferite tipuri de proteze de cot si componentele sunt de dimensiuni diferite. Exista de asemenea si proteze partiale de cot. 

INDICATII PENTRU PROTEZA TOTALA DE COT
Exista mai multe afectiuni ce pot provoca dureri la nivelul cotului si pot produce disfunctionalitati ale acestuia, necesitand interventia chirurgicala de protezare a cotului. Acestea pot fi:
1. Artrita reumatoida
Este o afectiune in care membrana sinoviala care inconjoara articulatia cotului se inflameaza si se ingroasa. Aceasta inflamatie cronica poate deteriora cartilajul pana la distrugerea in totalitate a acestuia manifestandu-se prin durere si rigiditate.
Poliartrita reumatoida estea forma cea mai comuna din grupul “artritelor inflamatorii”.
2. Artroza cotului (boala articulara degenerativa)
Artroza este o afectiune corelata cu varsta pacientului si se manifesta prin degradare progresiva a articulatiei. Apare de obicei la persoanele de peste 50 de ani, dar uneori  poate  sa apara si la tineri. Cartilajul care acopera oasele cotului se degradeaza progresiv ducand la frictiunea dintre oase. In timp, articulatia cotului devine rigida si dureroasa.
3. Artroza posttraumatica
Acest tip de artroza poate produce o disfunctionalitate severa a cotului. Fracturile oaselor care formeaza cotul sau rupturile tendoanelor si ligamentelor inconjuratoare, in timp, pot duce la leziuni ale cartilajului articular. Acest lucru provoaca durere si limiteaza functia cotului.
4. Fracturile severe
O fractura severa a unuia sau mai multor oase care alcatuiesc cotul, este un alt motiv frecvent de protezare al cotului. Daca fractura este cominutiva, poate fi dificil pentru chirurg sa refaca suprafata articulara. In plus, vascularizatia fragmentelor osoase fracturate  poate fi intrerupta. In acest caz, chirurgul poate recomanda protezarea cotului. Pacientii in varsta, cu osteoporoza sunt cei mai expusi la riscul fracturilor severe de cot.
In plus, unele fracturi care nu sunt reduse perfect, pot necesita protezarea cotului, pentru a rezolva artroza aparuta ulterior.
5. Instabilitatea cotului
Instabilitatea apare atunci cand ligamentele care stabilizeaza articulatia, sunt deteriorate si nu isi mentin functia. Cotul este predispus la dislocare (instabilitate cronica).

PREGATIREA PENTRU INTERVENTIA CHIRURGICALA
Evaluarea medicala
Daca va hotarati sa faceti  interventia de protezare a cotului, medicul ortoped va solicita un set de analize de sange si un examen fizic riguros. 
Pacientii cu afectiuni cronice, cum ar fi afectiunile cardiovasculare, trebuie de asemenea evaluati inainte de interventia chirurgicala.
Medicamente
Este important sa anuntati medicul despre tratamentele medicamentoase pe care le luati. Este posibil sa fie nevoie sa opriti administrarea unor medicamente inainte de operatie. Medicamente ca antiinflamatoarele nesteroidiene-aspirina, ibuprofenul, majoritatea medicamentelor pentru artrita, anticuagulantele trebuiesc oprite cu 2 saptamani inainte de operatie, la indicatia medicului.

PROCEDURA CHIRURGICALA
Pentru a patrunde in articulatia cotului, chirurgul va face o incizie pe fata posterioara a cotului. Dupa efectuarea inciziei, chirurgul  va indeparta usor muschii, pentru a avea acces la os. Dupa indepartarea tesutului cicatricial si a depunerilor calcare din jurul articulatiei, chirurgul va face pregatirea humerusului pentru a se introduce componenta metalica care va inlocui partea afectata a extremitatii humerale distale. Acelasi lucru se face si pentru ulna.
Tijele vor fi plasate  in interiorul humerusului si al ulnei, si vor fi fixate in os cu un ciment. Cele doua tije se vor conecta la articulatie printr-o agrafa metalica .  Dupa sutura, se izoleaza plaga postoperatorie printr-un pansament steril.
Uneori se  lasa un tub de drenaj, pentru evacuarea secretiilor postoperatorii. Acesta poate fi scos dupa primele 2 zile, foarte usor, in camera de pansamente, fara sa necesite intrarea din nou in sala de operatie.
Implanturile
Implanturile sunt fabricate din aliaj de crom-cobalt sau titan, si o componenta din polietilena(plastic). Cimentul  este fabricat din polimetacrilat (acril).

RECUPERAREA POST- PROTEZA DE COT
Postoperator se va administra antibiotic pentru a preveni infectia. Majoritatea pacientilor sunt capabili sa manance si sa se dea jos din pat la cateva ore dupa operatie, cand dispare efectul anesteziei. Zilele de spitalizare pot varia de la 2 pana la 4 zile.
Managementul durerii
Dupa interventia chirurgicala este normal sa resimtiti durere la nivelul cotului, aceasta facand parte din procesul de vindecare. Medicul  va prescrie medicamente antiinflamatorii si analgezice.

RECUPERAREA MEDICALA
Este esential sa urmati un program  atent de recuperare pentru a asigura succesul interventiei. Kinetoterapeutul va va instrui si asista in efectuarea si invatarea unor exercitii care sa va ajute sa va recuperati cat mai bine dupa interventie.
In primele 6 saptamani de la interventia chirugicala, nu veti avea voie sa efectuati exercitii grele. 

CE COMPLICATII POT APAREA IN CAZUL PROTEZEI DE COT?
1.Infectia –infectia poate aparea la orice interventie chirurgicala. Poate aparea in spital sau dupa ce pacientul este externat sau uneori dupa cativa ani. Orice infectie din corp poate afecta articulatia inlocuita. Infectiile minore sunt tratate cu antibiotice, iar cele severe pot necesita noi interventii chirurgicale de asanare a focarului infectios si indepartare a protezei.
2. Probleme legate de implanturi –desi implanturile si tehnicile chirurgicale continua sa avanseze, uneori unele componente se pot deteriora.
3. Afectarea nervilor
Nervii din vecinatatea protezei pot fi lezati in timpul interventiei chirurgicale, desi acest tip de afectare este foarte rar intalnit. 
4. Vindecarea plagii
Este foarte important sa protejati incizia pentru a nu aparea probleme in vindecarea ranii.

REZULTATE PE TERMEN LUNG
Majoritatea pacientilor au prezentat o imbunatatire a calitatii vietii dupa  interventia  chirurgicala de inlocuire totala a articulatiei cotului( proteza totala). Prezinta mai putina durere, cresterea gradului de miscare si a fortei musculare, pacientul putand sa efectueze toate activitatile de baza ale vietii de zi cu zi. De evitat sunt sporturile de contact si activitatile cu risc major ( calarit, alpinism), precum si ridicare greutatilor, deoarece acestea cresc riscul slabirii sau deteriorarii componentelor protezei sau ale fracturii periprotetice.

Vezi tot