Loading...

Artroscopia de sold

Artroscopia este o procedura chirurgicala care ofera medicilor o vedere clara a interiorul unei articulatii. Acest lucru ii ajuta la diagnosticarea si tratarea problemele articulare.

In timpul artroscopiei de sold, chirurgul introduce un aparat mic de fotografiat, numit artroscop, in articulatia soldului. Camera afiseaza imagini pe un monitor de inalta definitie, si chirurgul foloseste aceste imagini pentru a ghida / manipula instrumente chirurgicale miniaturale.
Artroscopia de sold se foloseste de mai multi ani, dar nu este la fel de comuna ca cea de genunchi sau de umar.

Anatomie
Soldul este o articulatie sferica si cu rol de balama. Acest aranjament ofera soldului o mare mobilitate, necesara pentru activitatile zilnice ca mersul, statul pe vine si urcatul treptelor.
Intelegerea constructiei diferitelor straturi ale soldului si conexiunilor sale, ajuta la intelegerea modului de functionare al acestei articulatii, cum se pot produce leziunile si cat de dificila poate fi recuperarea dupa asemenea leziuni. Cel mai profund strat al articulatiei este format din oase si articulatia in sine. Urmatorul strat este format din ligamentele capsulei articulare. Tendoanele si muschii reprezinta urmatorul strat.

Structurile importante ale soldului pot fi divizate in mai multe categorii.
Acestea includ:
– oasele si articulatiile;
– ligamentele si tendoanele;
– muschii;
nervii;
– vasele de sange;
bursele

Oasele si articulatiile
Oasele acestei articulatii sunt femurul si oasele pelvisului. Capatul proximal al femurului are forma unei bile. Aceasta minge poarta numele de cap femural. Acest cap femural se potriveste intr-un locas rotunjit, situat la unul dintre capetele osului coxal. Acest locas poarta numele de acetabulum.
Capul femural se ataseaza la restul femurului printr-o sectiune scurta de os numita col femural. O creasta de dimensiuni mai mari se gaseste la capatul femurului, langa gatul femural. Aceasta creasta, numita marele trohanter, poate fi simtita la palpare lateral . Muschii mari si importanti isi afla insertia la nivelul marelui trohanter. Unul dintre ei poarta numele de muschiul gluteus mediu; acesta este un muschi cheie pentru stabilizarea membrului pelvin in timpul mersului.

Cartilajul articular este un material care acopera capetele osoase ale oricarei articulatii. Cartilajul articular are o grosime de aproximativ 0,6 cm, in articulatiile care suporta greutate mare, cum ar fi articulatia soldului. Acest cartilaj este alb stralucitor si are o consistenta de cauciuc, este alunecos, lucru care permite suprafetelor articulare sa alunece una pe langa alta fara a produce leziuni. Functia cartilajului articular este de a absorbi socurile si de a oferi o suprafata foarte neteda care sa inlesneasca miscarea. Exista cartilaje articulare oriunde doua capete osoase se misca una pe langa alta sau se articuleaza.
La nivelul soldului, cartilajul articular acopera capatul femurului si portiunea scobita din acetabulum la nivelul osului coxal. Cartilajul este in mod special mai gros in regiunea scobiturii, intrucat la acest nivel apar cele mai mari forte in timpul mersului sau al alergarii.

Ligamentele si tendoanele
Ligamentele sunt structuri tisulare moi, care fac conexiunea oaselor intre ele. O capsula articulara este un saculet impermeabil, care inconjoara articulatia. La nivelul soldului, capsula articulara esta formata dintr-un grup de trei ligamente puternice care fac legatura intre capul femural si acetabulum. Aceste ligamente sunt principala forta de stabilitate a soldului. Ele mentin soldul la locul sau.
Un ligament mic face conexiunea intre varful capului femurat si acetabulum. Acest ligament, numit ligamentul teres (rotund), nu poarta un rol in controlul miscarii soldului asa cum fac principalele ligamente. Totusi, exista o mica artera in interiorul ligamentului care asigura o mica parte din vascularizatia capului femural.
O banda lunga de tendon merge de-a lungul femurului de la sold la genunchi. Aceasta este banda iliotibiala. Ofera un punct de insertie mai multor muschi ai soldului. O banda iliotibiala prea scurta poate determina probleme ale soldului si ale genunchiului.
Un tip special de ligament formeaza o structura unica in interiorul soldului numita labrum. Acest labrum este atasat aproape complet in jurul marginii acetabulum-ului. Forma si modul in care labrum este atasat, creeaza o cupa mai profunda pentru scobitura acetabulara. Aceasta margine mica de cartilaj poate fi lezata si determina durere la nivelul soldului.

Musculatura
Soldul este inconjurat de muschi grosi. Muschii gluteali formeaza musculatura de la nivelul feselor si din spatele soldului. Coapsa interna este formata si din muschii adductori. Principala actiune a adductorilor este de a aduce coapsele una langa alta.
Muschii care flecteaza soldul se afla in fata articulatiei. Dintre acestia face parte si muschiul iliopsoas. Acest muschi profund isi are originea la nivel lombar si pelvin si se insera pe fata interna a femurului superior. Alt flexor mare al soldului este dreptul femural. Acest muschi face parte dintre muschii cvadriceps, cel mai mare grup de muschi de pe fata anterioara a coapsei. Muschii mai mici isi au originea la nivelul pelvisului si merg pana la sold pentru a ajuta la stabilizarea si rotatia acestuia.
In sfarsit, muschii ce se gasesc pe fata posterioara a coapsei isi au originea la nivelul pelvisului. Intrucat acesti muschi traverseaza fata posterioara a articulatiei soldului in drumul lor spre genunchi, ei ajuta la extensia soldului.

Nervii
Toti nervii care traverseaza coapsa trec pe la nivelul soldului. Principalii nervi sunt nervul femural pe fata anterioara si nervul sciatic pe fata posterioara. Un nerv mic, numit nervul obturator, trece, de asemeni, pe la nivelul soldului.
Acesti nervi transporta semnale de la creier spre muschi pentru a misca soldul. De asemeni, tot acesti muschi transporta semnale de la creier despre sensibilitate cum ar fi atingerea, durerea si temperatura.

Vasele de sange
Alaturi de nervi coapsa este traversata de vase de sange mari care vascularizeaza membrul inferior. Artera femurala, o artera mare, isi are originea profund la nivelul pelvisului. Trece pe fata anterioara a soldului si traverseaza coapsa spre fata interna a genunchiului. Pulsul acestei artere poate fi simtit la nivel inghinal.
Artera femurala are o ramura profunda, numita artera femurala profunda. Aceasta trimite doua vase de sange spre capsula articulara a soldului. Aceste vase de sange sunt principala sursa de vascularizatie a capului femural. Asa cum a fost mentionat anterior, ligamentul teres (rotund) contine un vas de sange mic care ofera foarte putin sange pentru varful capului femural.
Alte vase mici se formeaza in interiorul pelvisului si vascularizeaza portiunea posterioara a feselor si soldului.

Bursele
In locul unde apar de obicei frecari intre muschi, tendoane si oase, in acele locuri se gasesc de obicei burse seroase. Bursa este un sac subtire care contine un lichid care lubrifiaza zona si reduce frecarea. Bursa este o structura anatomica normala. Corpul va produce chiar o bursa in caz de frecare.
O bursa care uneori determina probleme la nivelul soldului este cea cuprinsa intre marele trohanter si muschii si tendoanele care il traverseaza. Aceasta bursa, numita bursa marelui trohanter, poate fi iritata daca banda iliotibiala este prea stransa. Alta bursa se gaseste intre muschiul iliopsoas, in locul in care acesta trece prin fata articulatiei soldului. Aceasta bursa poarta numele de bursa iliopsoasului. O alta bursa se gaseste deasupra tuberozitatii ischiale, o formatiune osoasa de la nivelul feselor, pe care omul sta.

Cand este recomandata artroscopia de sold?
Medicul dumneavoastra va poate recomanda o artroscopie de sold, daca aveti o durere de sold  care nu raspunde la tratament nechirurgical. Tratamentul nechirurgical include repaus, fiziokinetoterapie, medicamente sau injectii care pot reduce inflamatia. Inflamatia este una dintre reactiile normale ale organismului dumneavoastra atunci cand intervine un prejudiciu sau o boala in organismul dvs.In cazul articulatiei soldului , inflamatia se manifesta prin edem, durere si rigiditate.

Artroscopia de sold poate ameliora simptomele dureroase, leziunile de labrum, leziunile de cartilaj articular, sau a altor tesuturi moi din jurul articulatiei. Dintre cauze mentionam:

–  Impigment femuroacetabular(FAI)

–  Displazia soldului

–  Snapping hip syndromes( retractia tractului iliotibial)

–  Sinovita.

–   Fragmente cartiloginoase libere in articulatie

–  Infectie in articulatia soldului


Pregatirea pentru operatie
Pentru artroscopia de sold trebuie sa faceti un examen clinic complet . In urma acestui examen, medicul va identifica problemele ce pot surveni in timpul interventiei chirurgicale.

Daca prezentati anumite riscuri , medicul va va cere sa faceti o evaluare mai minutioasa inainte de operatie. Informati medicul chirurg ortoped de orice medicament sau supliment alimentar luati. Acesta va va spune daca puteti continua sau opri administrarea acestora inainte de interventia chirurgicala.
Medicul va va contacta inainte de interventia chirurgicala pentru a va oferi informatii cu privire la procedura acesteia. Urmati instructiunile oferite si nu mancati si beti nimic cu o noapte inainte de interventie.

Inainte de operatie, va fi necesar si o evaluare de catre un membru al echipei de anestezie. Artroscopia de sold este realizata cel mai frecvent sub anestezie generala. Anestezia locala, cum ar fi spinala sau epidurala, poate fi, de asemenea, folosita. Anestezia locala inseamna ca esti treaz, dar corpul tau este amortit de la talie in jos. Ortopedul si anestezistul vor discuta cu dvs care metoda de anestezie este cea mai buna.

Procedura chirurgicala
Inainte de operatie piciorul dvs va fi mobilizat. Acest lucru inseamna ca soldul va fi tras din priza indeajuns de mult ca chirurgul sa poata introduce instrumentele, sa poata vizualiza intreaga articulatie .

Dupa mobilizarea piciorului, chirurgul va face o punctie mica in sold (cam de marimea unui nasture) pentru a introduce artroscopul. Prin artroscop, medicul poate vizualiza in interiorul soldului si poate identifica daunele.

Chirurgul va introduce si alte instrumente prin incizii separate pentru a trata problema. O serie de proceduri se pot efectua, in functie de afectiunile soldului. De exemplu, chirurgul poate:
–  Abrazarea cartilajului rupt
–  Indepartarea osteofitelor
–  Eliminarea tesutului sinovial inflamat
Durata interventiei chirurgicale va depinde de ceea ce gaseste chirurgul in interiorul articulatiei.

Complicatiile
Complicatiile aparute in urma artroscopiei de sold sunt putine si apar rar. Orice interventie chirurgicala in articulatia soldului implica un risc mic de leziune a nervilor din jur. Tractiunea aplicata piciorului, necesara pentru interventie poate intinde nervii si poate cauza amorteala, dar acest lucru este, de obicei temporar.

Exista, de asemenea, riscuri mici de infectie, precum cheaguri de sange la nivelul picioarelor (tromboza venoasa profunda).

Recuperarea
Chirurgul dvs. va concepe un plan de recuperare pe baza procedurilor chirurgicale folosite. In unele cazuri, carjele sunt necesare . Daca interventia chirurgicala a fost mai extinsa, atunci exista posibilitatea ca folosirea carjelor sa se faca pe o perioada de o luna sau doua.

In cele mai multe cazuri, fiziokinetoterapia este necesara pentru recuperare. Exercitii specifice sunt importante pentru a restabili forta si mobilitatea.

Rezultate pe termen lung
Multi pacienti se pot intoarce dupa artroscopie la activitatile zilnice fara a fi restrictionati de la ceva anume. Recuperarea depinde de tipul de interventie aplicata soldului.
Pentru unii pacienti, stilul de viata se poate modifica pentru a proteja articulatia. Acest lucru va fi decis de catre ortoped.

Uneori, daunele provocate articulatiei soldului pot fi suficient de mari incat nu se pot remedia, acest lucru insemnand un insucces al operatiei.

Evolutiile viitoare
Artroscopia a ajutat medicii si cercetatorii sa inteleaga mai bine si sa descopere mai multe probleme ale articulatiei de sold. Tehnicile chirurgicale evolueaza, si se anticipeaza ca artroscopia de sold va juca un rol mult mai important in diagnosticarea si tratarea bolilor acestuia.



logo

Programare consultatii

Copyright ©2021 Dr. Mihai Rascu